Nu am certitudinea că afirmația alăturată îi aparține cu
adevărat celebrului Louis Pasteur, dar am ales acest citat întrucât se
referă la o problemă de o importanță covârșitoare pentru întreaga civilizație:
alcoolismul. Am „sărit“ direct la problema alcoolismului, deși Pasteur se
referă în fraza de mai sus tocmai la aspectele pozitive ale ingerării
alcoolului, specificând rolul însemnat pe care îl joacă vinul în menținerea
unei sănătăți robuste la toate vârstele.
Să începem cu câteva date statistice, preluate din registrele
unor organizații internaționale recunoscute. În urmă cu numai câțiva ani,
Franța, Italia și Spania produceau împreună peste 14 milioane de tone de vin
anual. În ceea ce privește consumul de vin pe cap de locuitor (populație cu
vârsta peste 15 ani), Franța ocupă primul loc, cu 8,1 litri pe an, urmată
îndeaproape de Portugalia cu 6,65 și Italia cu 6,38. Aceste cifre exemplifică
(dacă mai era nevoie) faptul că vinul există pentru a fi consumat, iar
ingerarea vinului face parte, în foarte multe țări, din lista obiceiurilor
acceptate de societate. Consumul vinului e însoțit de efecte benefice demult
dovedite, la care Pasteur face aluzie.
Un articol recent din Annals of Internal Medicine tratează pe larg
efectele consumului moderat de alcool, mai ales vin, încurajându-i cumva pe cei
care obișnuiesc să consume vin în cantitate moderată, care să mențină nivelul
alcoolemiei în jur de 1‰ – se pare că acest nivel asigură doar efectul euforic
al vinului, fără să afecteze cu ceva capacitatea fizică și intelectuală a
individului. Lista efectelor pozitive ale ingestiei unor cantități moderate de
alcool include: protecție cardiovasculară, prelungirea vieții, creșterea
libidoului, prevenirea infecțiilor virale respiratorii, reducerea incidenței
litiazei biliare și a diabetului.
Alcoolul e un solvent organic, iar vinul roșu conține și
polifenoli și resveratrol, substanțe care par a avea rolul de reducere a
nivelului de colesterol „rău“ (și, în felul acesta, scade pericolul
insuficienței coronariene). Nu e deloc de mirare că, în trecut, chiar în
absența datelor clinice și experimentale reproductibile, ingestia de vin era
considerată un obicei binefăcător.
Literatura de specialitate oferă însă o cantitate imensă de date
și probe irefutabile privitoare la pericolul ingestiei cronice și exagerate de
alcool, dar nu e în intenția mea de a le trece în revistă, ci doar de a aminti
aici acele grave consecințe ale alcoolismului cronic: boli cardiovasculare, accidente
vasculare cerebrale, ciroză, reducerea longevității în medie cu aproximativ
zece ani. Proporția populației care suferă de această afecțiune (pe care mulți
se încăpățânează să n-o numească boală) diferă de la o regiune geografică la
alta, dar, în general, se pare că aproximativ 4% din populația adultă a
globului e lovită de această dependență, Europa de Est ocupând primul loc, cu
11%. Aproximativ 6% din toate decesele anuale din întreaga lume sunt provocate
de alcoolismul cronic, adică aproximativ trei milioane și jumătate de locuitori
ai acestei planete își pierd anual viața din cauza excesului de alcool.
Ceea ce ar trebui să îngrijoreze nu numai individul, dar în mod
special societatea, este legătura cauzală dintre alcoolismul cronic și
maladiile psihiatrice, în primul rând demența. Datele din literatură
menționează că 25% din alcoolicii cronici suferă de o afecțiune psihiatrică,
între care depresia, confuzia cronică, stările de panică. Bineînțeles că, la
toate acestea, se adaugă violența, criminalitatea, accidentele de circulație,
degringolada socială, familială și economică, precum și cumplitul impact
profesional. În plus, sinuciderile sunt mai frecvente la cei afectați de
alcoolism cronic, în comparație cu populația generală. Se pare că, în general,
fiecare al doilea caz de sinucidere e produs, direct sau indirect, de alcool.
Problema principală cu alcoolismul este incapacitatea
individului de a recunoaște existența acestei stări de fapt. Ca mai
întotdeauna, americanii, un popor extrem de pragmatic, au găsit calea de a-i
ajuta pe cei afectați să se convingă de situația în care se află. Așa-numitul
chestionar CAGE cere un răspuns la numai patru întrebări, pe care oricine și le
poate pune: simți nevoia uneori de a reduce cantitatea de alcool ingerată? ai
fost afectat vreodată de reacțiile celor din jur privitor la cantitatea de
alcool pe care o ingerezi? ai simțit vreodată un sentiment de vinovăție pentru
faptul că bei prea mult? simți uneori dimineața după ce te trezești o nevoie
acută de a ingera alcool ca să-ți treacă mahmureala sau ca să-ți îmbunătățești
starea de spirit? Un răspuns pozitiv la numai două din cele patru întrebări de
mai sus e suficient pentru a te autodiagnostica alcoolic și a fi în situația de
a cere ajutor calificat.
Date verificate indică faptul că nivelul scăzut de dehidrogenază
plasmatică (enzimă care metabolizează alcoolul), caracteristic genului feminin,
face ca femeile să reprezinte o proporție importantă a populației afectate de
alcoolism cronic. Exact din acest motiv, femeile ating mult mai ușor decât
bărbații starea de ebrietate, fenomen insuficient cunoscut și care e
responsabil de situații cel puțin penibile în activitatea socială cotidiană.
Problema alcoolismului devine acută în rândurile adolescenților.
Se pare că o ingestie cronică, exagerată și precoce de alcool e condiția
necesară pentru ca individul, pe parcursul vieții sale, să devină alcoolic;
devine clară nevoia stringentă de îndoctrinare pozitivă a tineretului împotriva
consumului exagerat de alcool.
Oare cum am ajuns să descriu în amănunt pericolul alcoolismului,
când de fapt am pornit de la acea frază pusă pe seama lui Pasteur, care de fapt
dorea să scoată în evidență efectele pozitive ale acestui produs, vechi de când
lumea?! Singura explicație e cea bazată pe un fapt prea bine cunoscut, anume
că, în orice direcție și în orice subiect, exagerarea are efecte negative. Așa
cum perora Platon în urmă cu mii de ani, „calea de mijloc e cea indicată. Orice
exces aduce omului numai necazuri“. Am convingerea că imensa majoritate a
cititorilor acestor rânduri va fi de acord cu ilustrul filozof grec.
|
 „Vinul e cea mai
sănătoasă și igienică băutură dintre toate cele cunoscute.“ (Louis Pasteur,1822–1895)
|
