Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Necazurile excesului

Viața Medicală
Prof. dr. Gabriel M. GURMAN vineri, 14 august 2015
     Nu am certitudinea că afirmația alăturată îi aparține cu adevărat celebrului Louis Pasteur, dar am ales acest citat întrucât se referă la o problemă de o importanță covârșitoare pentru întreaga civilizație: alcoolismul. Am „sărit“ direct la problema alcoolismului, deși Pasteur se referă în fraza de mai sus tocmai la aspectele pozitive ale ingerării alcoolului, specificând rolul însemnat pe care îl joacă vinul în menținerea unei sănătăți robuste la toate vârstele.
     Să începem cu câteva date statistice, preluate din registrele unor organizații internaționale recunoscute. În urmă cu numai câțiva ani, Franța, Italia și Spania produceau împreună peste 14 milioane de tone de vin anual. În ceea ce privește consumul de vin pe cap de locuitor (populație cu vârsta peste 15 ani), Franța ocupă primul loc, cu 8,1 litri pe an, urmată îndeaproape de Portugalia cu 6,65 și Italia cu 6,38. Aceste cifre exemplifică (dacă mai era nevoie) faptul că vinul există pentru a fi consumat, iar ingerarea vinului face parte, în foarte multe țări, din lista obiceiurilor acceptate de societate. Consumul vinului e însoțit de efecte benefice demult dovedite, la care Pasteur face aluzie.
     Un articol recent din Annals of  Internal Medicine tratează pe larg efectele consumului moderat de alcool, mai ales vin, încurajându-i cumva pe cei care obișnuiesc să consume vin în cantitate moderată, care să mențină nivelul alcoolemiei în jur de 1‰ – se pare că acest nivel asigură doar efectul euforic al vinului, fără să afecteze cu ceva capacitatea fizică și intelectuală a individului. Lista efectelor pozitive ale ingestiei unor cantități moderate de alcool include: protecție cardiovasculară, prelungirea vieții, creșterea libidoului, prevenirea infecțiilor virale respiratorii, reducerea incidenței litiazei biliare și a diabetului.
     Alcoolul e un solvent organic, iar vinul roșu conține și polifenoli și resveratrol, substanțe care par a avea rolul de reducere a nivelului de colesterol „rău“ (și, în felul acesta, scade pericolul insuficienței coronariene). Nu e deloc de mirare că, în trecut, chiar în absența datelor clinice și experimentale reproductibile, ingestia de vin era considerată un obicei binefăcător.
     Literatura de specialitate oferă însă o cantitate imensă de date și probe irefutabile privitoare la pericolul ingestiei cronice și exagerate de alcool, dar nu e în intenția mea de a le trece în revistă, ci doar de a aminti aici acele grave consecințe ale alcoolismului cronic: boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, ciroză, reducerea longevității în medie cu aproximativ zece ani. Proporția populației care suferă de această afecțiune (pe care mulți se încăpățânează să n-o numească boală) diferă de la o regiune geografică la alta, dar, în general, se pare că aproximativ 4% din populația adultă a globului e lovită de această dependență, Europa de Est ocupând primul loc, cu 11%. Aproximativ 6% din toate decesele anuale din întreaga lume sunt provocate de alcoolismul cronic, adică aproximativ trei milioane și jumătate de locuitori ai acestei planete își pierd anual viața din cauza excesului de alcool.
     Ceea ce ar trebui să îngrijoreze nu numai individul, dar în mod special societatea, este legătura cauzală dintre alcoolismul cronic și maladiile psihiatrice, în primul rând demența. Datele din literatură menționează că 25% din alcoolicii cronici suferă de o afecțiune psihiatrică, între care depresia, confuzia cronică, stările de panică. Bineînțeles că, la toate acestea, se adaugă violența, criminalitatea, accidentele de circulație, degringolada socială, familială și economică, precum și cumplitul impact profesional. În plus, sinuciderile sunt mai frecvente la cei afectați de alcoolism cronic, în comparație cu populația generală. Se pare că, în general, fiecare al doilea caz de sinucidere e produs, direct sau indirect, de alcool.
     Problema principală cu alcoolismul este incapacitatea individului de a recunoaște existența acestei stări de fapt. Ca mai întotdeauna, americanii, un popor extrem de pragmatic, au găsit calea de a-i ajuta pe cei afectați să se convingă de situația în care se află. Așa-numitul chestionar CAGE cere un răspuns la numai patru întrebări, pe care oricine și le poate pune: simți nevoia uneori de a reduce cantitatea de alcool ingerată? ai fost afectat vreodată de reacțiile celor din jur privitor la cantitatea de alcool pe care o ingerezi? ai simțit vreodată un sentiment de vinovăție pentru faptul că bei prea mult? simți uneori dimineața după ce te trezești o nevoie acută de a ingera alcool ca să-ți treacă mahmureala sau ca să-ți îmbunătățești starea de spirit? Un răspuns pozitiv la numai două din cele patru întrebări de mai sus e suficient pentru a te autodiagnostica alcoolic și a fi în situația de a cere ajutor calificat.
     Date verificate indică faptul că nivelul scăzut de dehidrogenază plasmatică (enzimă care metabolizează alcoolul), caracteristic genului feminin, face ca femeile să reprezinte o proporție importantă a populației afectate de alcoolism cronic. Exact din acest motiv, femeile ating mult mai ușor decât bărbații starea de ebrietate, fenomen insuficient cunoscut și care e responsabil de situații cel puțin penibile în activitatea socială cotidiană.
     Problema alcoolismului devine acută în rândurile adolescenților. Se pare că o ingestie cronică, exagerată și precoce de alcool e condiția necesară pentru ca individul, pe parcursul vieții sale, să devină alcoolic; devine clară nevoia stringentă de îndoctrinare pozitivă a tineretului împotriva consumului exagerat de alcool.
     Oare cum am ajuns să descriu în amănunt pericolul alcoolismului, când de fapt am pornit de la acea frază pusă pe seama lui Pasteur, care de fapt dorea să scoată în evidență efectele pozitive ale acestui produs, vechi de când lumea?! Singura explicație e cea bazată pe un fapt prea bine cunoscut, anume că, în orice direcție și în orice subiect, exagerarea are efecte negative. Așa cum perora Platon în urmă cu mii de ani, „calea de mijloc e cea indicată. Orice exces aduce omului numai necazuri“. Am convingerea că imensa majoritate a cititorilor acestor rânduri va fi de acord cu ilustrul filozof grec.

 

„Vinul e cea mai sănătoasă și igienică băutură dintre toate cele cunoscute.“ (Louis Pasteur,1822–1895)

 

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.