Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă

Munca de echipă, în chirurgie

Viața Medicală
Dr. Ştefan GUTUE luni, 28 decembrie 2015
     Chirurgul șef este un personaj foarte important în cadrul echipei în practica chirurgicală. Dacă ai șansa să fie un personaj vorbăreț, generos cu explicațiile în diferitele gesturi chirurgicale, diagnostice și atitudini terapeutice, atunci ești un norocos. Dacă nu, întreabă-l tu despre acestea. Poate unele din întrebări îl vor amuza sau îl vor enerva, dar nu e nimic, înveți.
     Să îți spun un secret: pe măsură ce întrebi diferite lucruri și ți se oferă explicații pe măsură, pe atât prinzi mai mult gustul de a căuta răspunsuri mereu în tot ceea ce faci și în cele din urmă vei ajunge să te lămurești chiar tu singur, fiindcă îți însușești raționamentul chirurgical pe care nu ți-l oferă nicio carte de patologie.
     Ca direcție generală în ce privește acțiunile sau gesturile chirurgicale, trebuie să cauți să înțelegi mereu cum se face un anumit gest și de ce în felul acela. Pe măsură ce găsești răspunsurile îți vei însuși un mod de gândire chirurgical și încet, încet îți vei lămuri singur nedumeririle ulterioare sau măcar vei putea intui un răspuns. Dacă nu, mai există și cărți de medicină, nu uita acest mic detaliu. O fi adevărat că meseria se mai și fură, dar în medicină nu prea merge să cânți după ureche, lăutărește. Sau merge, dar puțin și nu pentru mult timp. Iar bancnotele îți vor fi lipite pe frunte cu scuipat, fără bancnotă evident, dacă înțelegi ce vreau să spun.
     Așadar, nu fi leneș și caută mereu să înțelegi ce se întâmplă. Să nu îți fie frică de faptul că vei fi considerat prost pentru că nu înțelegi niște gesturi care pentru unii sunt arhicunoscute, banale chiar. Știu, e grea povara recunoașterii propriilor limite, mai ales când alții s-au deșteptat înaintea ta, dar până la urmă ce vrei să faci? Să rămâi prost în continuare? Nu știu dacă mândria merită plătită așa scump.
     Colegii de secție sunt la început niște străini de care începi să te apropii pe măsură ce trece timpul. De unii te vei apropia mai repede, de alții mai încet, în funcție de afinități. Alții vor fi respingători de la începutul și până la sfârșitul stagiului. Este important să înveți să dezvolți arta comunicării și diplomației în așa fel încât să te înțelegi cât mai bine cu toată lumea, mai ales că uneori te poți trezi că ești nevoit să colaborezi cu colegii mai puțin plăcuți ca personalitate. Vei găsi printre ei poate și câțiva prieteni, buni profesioniști, de la care vei învăța lucruri foarte utile și care s-ar putea să te ajute în carieră mai mult decât îți imaginezi.
     Trebuie să le arăți tuturor respectul cuvenit atât pentru grad, cât și pentru vârstă și nu în ultimul rând pentru faptul că se chinuiesc să lucreze în sistemul nostru sanitar bolnav și cu un picior în groapă. Medicii au în general orgolii foarte mari și de aceea menținerea unei comunicări sănătoase este greu de realizat chiar și între ei, darămite între un proaspăt rezident și un medic cu vechime. Să nu mai spun și faptul că există o mentalitate cazonă, ca rezidenții să mai fie și umiliți uneori, doar pentru a se ști „cine este șeful“. Așa este și în alte branșe, nu vă speriați.
     Singura umilință la care ar trebui să fie supus rezidentul ar fi aceea de a-i demonstra deficitul de cunoștințe teoretice și practice, scopul fiind de a-l motiva să învețe mai mult, să se autodepășească. Și asta, nicidecum prin izbucnirea în crize de autoritate care nu fac decât să trădeze niște frustrări ale medicului în cauză. Se spune că recunoști un om de caracter după felul în care se poartă cu cei de care nu are și nu ar avea nevoie vreodată. Analizează-ți colegii după acest criteriu și vei realiza foarte repede cu cine ai de-a face. Încearcă să nu pui la suflet manifestările demne de suporterii de pe stadioane și mergi înainte. Dacă ți se aduc acuzații false, atunci e cazul să răspunzi și să îți iei apărarea, menținând în continuare un ton și o atitudine decentă, comportându-te cu profesionalism.
     Foarte importanți pentru echipă sunt și colegii din alte discipline, relația cu ei trebuind cultivată și îngrijită cu atenție. Ei îți pot oferi multe răspunsuri salvatoare care îți vor lărgi sfera de cunoaștere și te pot ajuta foarte mult în înțelegerea stabilirii unui diagnostic sau a îngrijirilor postoperatorii, funcție de caz. Poți oricând să înveți de la medicul anestezist tehnica de intubare, de acordare a primului ajutor, de exemplu. Sau aceștia îți pot recomanda diferite cărți utile ție, chirurgul.
     Totul este să profiți cât mai mult de pe urma cunoștințelor pe care aceștia ți le pot împărtăși. Sunt, ca să zic așa, un must have pentru orice viitor medic de succes. De-a lungul stagiului de chirurgie generală, principalii medici cu care colaborezi sunt: medicul anestezist (până la sfârșitul carierei), radiologul, cardiologul (în funcție de cât de bine poți descifra linia aceea tremurată și mâzgălită pe hârtia roz ieșită din aparatul de EKG), gastroenterologul și apoi, într-un procent mai mic, restul specialiștilor, în funcție de comorbiditățile asociate pacientului.
     Unii chirurgi, de exemplu, se încăpățânează să îi dea mereu de muncă anatomopatologului și autopsierului. Încercați să nu preluați acest model. Primul lucru important pe care l-am învățat de la medicul cardiolog cu care am colaborat a fost că aparatul de EKG funcționează normal când linia neagră iese tremurată, nu trebuie să îi chem pe cei de la service de fiecare dată când unui pacient i se face investigația. Și mai ales, să nu pocnesc monitoarele din secția ATI doar pentru că punctul verde de pe ecran are un joc continuu în sus și în jos.
     În orice caz, nu uita că succesul în medicină ține enorm de munca în echipă, așa că repet, e bine să ai relații cât mai bune cu acești colegi. În medicină, și mai ales în chirurgie, nu poți reuși doar de unul singur nici dacă ai fi Chuck Norris.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC