Newsflash

Modelul spaniol ar trebui să ne dea de gândit

de Conf. dr. Horia BUMBEA - ian. 11 2018
Modelul spaniol ar trebui să ne dea de gândit
     O constatare cinică din presa anglo-saxonă spune că „good news is no news”. Știrile pozitive nu sunt căutate, nu fac audiențe. De ce ar fi diferit publicul din România? Un experiment făcut de o televiziune generalistă, care în 2001 a înlocuit știrile despre accidente și violuri cu informații utile, cultură și economie, nu a rezistat decât două săptămâni. Postul respectiv era să dea faliment: nu doar că scăzuse audiența, dar nu se mai uita nimeni!
     Unde vedem, însă, diferența: este adevărat că în Occident știrile negative privesc politicienii, vedetele mondene sau faptul divers, de la accidente la violențe în baruri, dar presa nu se rezumă la știri. Publicul este interesat de propria educație, caută informații utile, și mai ales vrea să afle cauzele problemelor. Câtă deosebire față de modul în care este tratat la noi un subiect pe care îl știm prea bine.
     „Știrile” medicale sunt gustate de public în special în momentele în care personalul medical este găsit vinovat, este atacat sau identificat drept țap ispășitor. Dacă în presa mainstream există încă jurnaliști profesioniști care păstrează echilibrul, se documentează și reflectă toate pozițiile, în noile media domină sentințele pronunțate înainte chiar de citirea știrii. Vizualizând întâmplător anumite știri pe Facebook, am observat că în momentul în care se distribuia o postare despre un medic/act medical, multe persoane comentau înfierând personalul implicat, fără să verifice veridicitatea celor postate, exacerbând știrea respectivă cu propriile frustrări sau prejudecăți.
     Să ne întoarcem la exemplul presei occidentale. Recent, a apărut o știre despre o româncă decedată la urgențe într-un spital din Spania, după o așteptare de peste 12 ore pentru a fi examinată. Indubitabil, o eroare a sistemului medical spaniol, probabil în urma unei erori umane. Autoritățile spaniole au așteptat întâi poziția spitalului, nu s-au grăbit să promită sancțiuni, înainte chiar de a ști despre ce e vorba, doar pentru a arăta că „taie în carne vie”, ca să se pună la adăpost ei, oficialii. De ce să ne reproșeze nouă lipsa unei intervenții preventive, de la alocarea resurselor pentru dotări sau personal până la control? Nu mai bine aruncăm totul pe spital sau pe medici? Rapid, ca în Vestul sălbatic, unde câștigă pistolarul care trage primul. Nu mai contează cine are dreptate, important e că am arătat spre un „vinovat”, presa are pe cine pune la zid, iar „vinovatul” nu mai este credibil, trebuie să se apere, nu ne mai poate ataca pe noi. Reacția spitalului spaniol a apărut imediat, încercând să lămurească cauzele pentru care s-a produs acea eroare și, bineînțeles, să ia măsuri. Nu au încercat să se scuze, invocând caracterul accidental al acestei situații: asistentele au chemat persoana din sala de așteptare și, neprimind răspuns, au presupus că plecase. Fraza-cheie a fost, în opinia mea: „vom căuta cauzele incidentului, astfel încât astfel de situații să nu se mai repete”.
     Stați așa! Nu este înfierat medicul, nici măcar o asistentă? Nu se poate! Păi, cum, nu avem un medic sau o asistentă pe care să îi „rumenim” un pic, să spunem: da, „nu a dat nimic și de aceea nu este examinată, că știm noi că așa merge treaba la medic” sau „nu se mai satură medicii ăștia și tot nu se uită la pacient”.
     Dezamăgitor este că și autoritățile române preiau atitudinea presei și, dacă se întâmplă vreo eroare, prima măsură luată este penalizarea persoanelor implicate. De altfel, subliminal, și cererea drepturilor de către personalul medical pare că este „faultată” acum de sistem. Medicii sunt puși să muncească mai mult decât prevede Codul Muncii, li se pun în cârcă 48 de ore obligatorii pe săptămână, probabil ca să fie „disciplinați”, invocându-se (culmea!) că se asigură acoperirea gărzilor, deși nu a existat această problemă. Activitatea medicală și chiar cea educațională sunt din ce în ce mai centralizate, iar rezidenții sunt coordonați acum doar de șefii de disciplină, parcă toate aceste restricții sunt făcute ca să li se ia gândul de la a mai cere ceva, inclusiv să își desfășoare activitatea în siguranță, respectând ghidurile de diagnostic și tratament și nu restricțiile administrative. Cine să mai analizeze obiectiv situația și să vadă că una din cauzele accidentelor și incidentelor este chiar suprasolicitarea și că nu poți reglementa munca cu viața unui om precum pe cea cu hârtii sau cu utilaje? Fără a mai aminti celelalte lipsuri de sistem. Asistența medicală primară este pusă în pericol la început de an pentru că modificările legislative făcute pe „repede înainte” nu sunt coerente și, ce să vezi, scad veniturile în loc să le mențină măcar la cota de avarie actuală. Multe probleme interesează direct activitatea membrilor Colegiului Medicilor și probabil că vor trebui soluționate (și) cu ajutorul Colegiului Medicilor, deși semnalele lansate până acum de acesta nu au avut ecou în modificările legislative.
     Deși la început de an ar trebui să fim mai optimiști, reglementările privind activitatea medicală în România nu ne oferă argumente în acest sens. Cât despre„good news” în relația societății cu medicii... Așteptăm de prea mult timp schimbarea mentalităților și a prejudecăților, observând că acestea sunt induse și întreținute, dacă nu agravate. Exemplul Spaniei, țară europeană, „latină”, cu foarte mulți români integrați acolo ar trebui să ne fie model acasă. Pot să mă uit azi în ochii fiului meu și să îi spun că poate să dea la Medicină pentru că o să fie bine? Mai bine îi îndrept privirea spre Vest. Spre Spania, de exemplu...

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe