Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Medicina la distanță vs. distanțele dintre medici

Viața Medicală
Prof. dr. Cătălina POIANĂ vineri, 16 septembrie 2016
    Un medic și-a înregistrat pe ascuns colegii, în timpul unor dispute profesionale. Un pacient nervos a filmat în camera de gardă cu mobilul și a postat pasaje „trunchiate“, ca să arate ce rău este doctorul. În câteva ore, televiziunile, site-urile, blogurile, poate și panourile de publicitate stradală s-au umplut cu aceste imagini. Carele de reportaj pe care le vedeam în anii ʼ90 au fost înlocuite de SUV-uri, în urmă cu un deceniu, iar astăzi reporterii își duc în spate studioul, într-un rucsac care permite transmisiuni live de pe orice vârf de munte. Mai nou, nici nu se mai folosesc camere de filmat, ci se înregistrează cu telefonul, imaginile fiind transmise în redacții prin whatsapp. Tehnologia a făcut salturi uriașe, iar mass-media o folosește cu costuri care se prăbușesc de la o zi la alta. Din păcate, o folosește și împotriva noastră, a medicilor. Fie că așa e la modă, fie în căutarea unei audiențe facile, fie, în cazul presei comandate politic, pentru distragerea atenției de la adevărații responsabili pentru greutățile din sistem.
    Din păcate, în medicina românească înregistrăm un paradox. Dacă în cazul investigațiilor și imagisticii, al intervențiilor de mare complexitate sau al protezării s-au introdus tehnologii de ultimă oră, cu costuri importante dar și cu rezultate pe măsură, telemedicina, care devine pe zi ce trece mai ieftină, aproape că nu este folosită în țara noastră. Dezvoltarea unui sistem funcțional de telemedicină ar aduce câștiguri tuturor celor patru părți implicate: medicului care solicită un ajutor colegial, pacientului, medicului care oferă sprijin, publicului larg.
    Medicul care solicită sprijin câștigă cel mai mult: rezolvă cazul la cabinetul său, fiind pentru pacient furnizorul soluției complete de terapie. El oferă pacientului acces la un nivel de competență și prestigiu superior, fără ca acesta să mai fie nevoit să facă un efort suplimentar (transport, absențe de la serviciu, consum emoțional datorat deplasării într-un mediu nefamiliar și timpului de așteptare). Medicul este mai bine motivat, atât material, odată cu creșterea complexității cazurilor rezolvate, cât și psihologic (se transformă dintr-un dispecer de cazuistică într-un membru al echipei care tratează și rezolvă cazul). De asemenea, se dezvoltă profesional, acumulând experiență și informație din interacțiunea cu specialistul.
    Pacientul, cum arătam, are parte de o consultație și un tratament similar celor pe care le-ar primi în marile spitale, fără să aștepte și fără să plece din localitate. Prin consultul interdisciplinar realizat în timp real, beneficiind de posibilitățile oferite de telemedicină, soluțiile sunt oferite mai rapid, cu risc de eroare mai scăzut. O mare parte a tensiunii din relația medic–pacient este generată de acte precedente actului medical: așteptare, programări, timp consumat, deplasare în mai multe spitale. Dacă reușim, prin telemedicină, să evităm aceste probleme, vom reuși să îmbunătățim relația cu pacientul și să evităm acuzații, certuri, stres.
    Medicul care acordă sprijin câștigă material, din consultațiile oferite, dar și profesional își consolidează notorietatea și reputația, adună cazuistică pentru cercetări/studii.
    Publicul larg câștigă acces la soluții de vârf, indiferent de zona de rezidență, dar are și beneficii indirecte, odată ce se vor reduce cozile, va crește performanța sistemului sanitar, în ansamblu, se vor reduce costurile (internarea pacienților care vin de la distanță în spitalele regionale, de exemplu, nu va mai fi necesară).
   Bariere culturale nu cred să mai existe, într-o societate în care „gadgeturile“ sunt răspândite pe scară largă, iar computerul trimis din Spania, cu tot cu abonamentul la internet, a urcat până în cel mai îndepărtat cătun de munte. Dacă legătura cu copilul aflat la mii de kilometri poate fi ținută prin VoIP, de ce ar fi respinsă consultația? În realitate, sunt două probleme majore. Cu ambele ne propunem să luptăm. Acest editorial nu este doar o expunere de opinii, ci un angajament, în numele conducerii Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB), pentru acțiuni concrete.
   În Europa, telemedicina s-a dezvoltat acolo unde a existat finanțare adecvată și un mod coerent de integrare a acestor servicii în activitatea medicală curentă. Așa cum vă așteptați, vorbim despre Olanda, Marea Britanie, țările scandinave. Nu văd de ce n-am putea concura cu acestea, așa cum, de pildă, îi depășim în ceea ce privește accesul la internet de bandă largă pe americani? Gradul de penetrare a serviciilor de telemedicină nu mai ține însă de tehnologie, cât de factorii de reglementare și de mecanismele de finanțare. În cel mai scurt timp posibil, legislația trebuie să precizeze cum se transmit și stochează informațiile folosite de telemedicină, alegând din multitudinea de soluții tehnice existente, cum se stabilește răspunderea pentru diagnostic și tratament și cum se fac plățile pentru aceste servicii.
    Un obstacol important pe care l-ar avea de înfruntat telemedicina, după cel legislativ, este lipsa de încredere între medici. O abilă campanie de învrăjbire a categoriilor profesionale, una împotriva celeilalte, dar și în interiorul breslei, a afectat solidaritatea și spiritul de cooperare. Corporatiștii au fost asmuțiți împotriva bugetarilor, dascălii împotriva pensionarilor, pacienții împotriva medicilor, generaliștii împotriva specialiștilor, rezidenții împotriva profesorilor. Medicul care, pentru a se afirma pe sine, își denigrează colegul, nu-și dă seama că scade încrederea publicului în tot sistemul sanitar și că, în acest context, poate la rândul său deveni ținta unui atac sau a unei acuzații nefondate. Tensiunile provocate de lipsurile din sistem sunt dirijate către colegi, în loc să ducă la o acțiune solidară, a tuturor doctorilor, împotriva cauzelor.
    Pentru a lupta cu această stare de fapt, CMMB își propune să contribuie, cu ajutorul colegilor din țară, la dezvoltarea sistemului de telemedicină, ca parte din strategia de recuperare a solidarității breslei și a spiritului de cooperare între medici. Pentru că autoritățile, până acum, au întârziat să acționeze, Colegiul Medicilor din Municipiul București va iniția un grup de lucru, propunând parteneriate tuturor colegiilor județene interesate, pentru a elabora și testa mecanismele și reglementările necesare. Concluziile vor fi înaintate Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări și Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (tehnologia de transmitere și stocare fiind reglementată de această agenție).
    Distanțele între medici trebuie depășite. Atât cele de pe hartă, cât și cele din suflet. Împreună, suntem mai puternici!

 

 


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.