Cât de multe
știu oamenii din mediul rural despre sănătatea lor? Cât de mult
îi interesează? Conștientizează ei pericolul ascuns al bolilor
care nu ocolesc pe nimeni? Cât de sănătoși sunt și cine le
explică importanța analizelor obligatorii? Recent, am avut ocazia
să observăm atitudinea oamenilor de la sate cu privire la sănătate
și să înțelegem mai bine nevoile lor, în cadrul unei acțiuni
organizate de Asociația „Caravana cu medici“ în satul Olteni
din comuna Teișani (județul Prahova).
Organizația
nonguvernamentală, înființată în anul 2014 și formată din
peste 200 de medici voluntari, realizează periodic vizite medicale
în localități din țară unde oamenii nu au acces frecvent la
servicii medicale. Medicii, voluntari din mai toate specialitățile,
consultă gratuit sătenii aflați în zone defavorizate, oferindu-le
și investigații imagistice, electrocardiograme și analize de
laborator. Voluntari în proiect sunt și studenții la medicină,
care își dezvoltă astfel experiența contactului direct cu
pacienții.
Finanțată de
companii private și sprijinită de autoritățile locale, Caravana
cu medici a oferit anul trecut consultații pentru 762 de pacienți.
Voluntarii își propun să organizeze cel puțin 12 caravane pentru
anul 2016. În fiecare deplasare, pe parcursul a două zile de
weekend, medicii reușesc să consulte în jur de 50 până la 100
(uneori chiar 200) de pacienți. Își donează timpul liber și
expertiza celor care au nevoie de ajutorul lor.
Cea mai recentă
acțiune a caravanei a avut loc într-un sfârșit de săptămână
caniculară din august. Voluntarii au pornit din București înarmați
cu un ecograf mobil donat de sponsori, eprubete pentru recoltarea
sângelui și multă răbdare. De această dată, eforturile
caravanei au fost canalizate spre sănătatea femeii, medicii urmând
să își petreacă următoarele două zile consultând cincizeci de
localnice din Teișani, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani.
„Cred că vom
înnopta undeva, dar nu știm unde, așa că este mai bine să veniți
duminică“, ne-a spus dr. Mihai Ranete, medic rezident în
Radiologie și imagistică la IC Fundeni și unul dintre fondatorii
caravanei, voluntar în această acțiune la care am fost prezenți.
Confortul este mai puțin important pentru echipa de medici, care se
preocupă mai mult de logistica activității pe care o vor desfășura
ca voluntari și de viitorul contact cu pacienții.
Organizarea
necesită un efort considerabil în ceea ce privește birocrația,
ne-a explicat Cristina Corcău, studentă în anul șase la UMF
„Carol Davila“ București și voluntar în caravană. Acțiunea
durează, de regulă, două săptămâni. În prima, o parte a
echipei de voluntari recoltează analize de sânge. În a doua, alți
voluntari continuă restul investigațiilor și sunt comunicate
rezultatele analizelor. Nimic nu se face fără acordul primăriilor
din localități, care oferă spațiul în care se vor desfășura
consultațiile, de regulă dispensarul sau școala din comună. Totul
trebuie gândit în detaliu, iar fiecare localnic trebuie anunțat de
prezența caravanei. Afișele informative se plasează în puncte
strategice ale localității: la biserici, în cârciuma satului și
la supermarket. Cei care răspund afirmativ invitației sunt
programați și chemați la anumite ore, ca să nu aștepte o zi
întreagă pentru investigații.
Localitatea o
propun, de cele mai multe ori, fie sponsorii, fie autoritățile,
precizează Cristina. Chiar dacă ideal ar fi să aleagă cele mai
sărace localități din țară, acest lucru nu poate fi întotdeauna
îndeplinit, pentru că nu toate primăriile sunt dispuse să aloce
spațiile necesare desfășurării acțiunii.
Uneori o parte
din săteni se prezintă la prelevarea de sânge din prima săptămână,
dar lipsesc în a doua. În aceste cazuri, investigațiile nu mai pot
fi continuate, dar rezultatele analizelor sunt comunicate medicului
de familie din localitate. Dacă localnicii își duc la bun sfârșit
investigațiile, după cele două săptămâni, ei primesc
rezultatele analizelor de laborator și imagistice și tratament.
Analizele de sânge se procesează gratuit de laboratorul care
sponsorizează parțial activitatea caravanei, iar o copie a
analizelor ajunge la medicul de familie. Acesta are un rol esențial
după plecarea caravanei. El trebuie să își recheme pacienții în
perioada următoare și să monitorizeze tratamentul.
Duminică, la
dispensarul din Teișani am găsit 14 localnice. Veniseră pentru a
finaliza setul de investigații clinice sau imagistice început cu o
zi înainte. Șapte dintre ele așteptau în holul mic al clădirii
să intre la ecografia mamară și la consultul ginecologic. Alte
șapte stăteau afară, în curtea dispensarului, pe câteva scaune
aranjate în iarbă. Pe măsură ce ieșeau de la consultații, alte
femei din localitate veneau și așteptau la rând, în locul lor.
Sănătatea
femeii este tema aleasă pentru această ediție a caravanei,
deoarece o mare parte din femeile din zonele rurale nu înțeleg
importanța analizelor periodice și șansa pe care o poate oferi
diagnosticul precoce al unei patologii ginecologice periculoase.
„Ieri am făcut o triere și am văzut care sunt analizele de care
are nevoie fiecare pacientă. Astăzi, femeile din sat au revenit
pentru rezultatele analizelor sau pentru alte controale mai
amănunțite“, ne-a explicat Cristina.
Potrivit
statisticilor, România se situează pe primul loc la incidența
cancerului de col uterin în UE, așa că în planul de analize este
inclus și testul Babeș-Papanicolau. În plus, cancerul de sân este
cel mai frecvent tip de cancer întâlnit în rândul româncelor,
acesta fiind motivul pentru care consultația include o ecografie
mamară. Aflăm că unele paciente din comună nu și-au făcut
testul Papanicolau niciodată. Totuși, dacă nu vrem să ascundem
partea plină a paharului, trebuie să precizăm și că 25% din
femeile între 30 și 50 de ani din Teișani își fac controale
regulate, iar 5% își fac testul Papanicolau o dată pe an.
Chiar dacă
sarcinile pot fi cele mai bune pretexte pentru realizarea unui
control ginecologic, la Teișani lucrurile nu stau chiar așa. Multe
femei nasc acasă, cu moașele, așa că nu ajung la ginecolog nici
măcar atunci. Deși cel mai apropiat spital este în Vălenii de
Munte, la opt kilometri de Teișani, localnicii nu apelează prea des
la serviciile de sănătate din apropiere. Când le-am întrebat de
ce amână vizita la medic, multe din femei au dat vina pe timpul
consumat de treburile casnice. „Nu ne facem controale regulate
decât dacă avem probleme,“ ne-a mărturisit doamna C.
Distanța până
la marile orașe și lipsa banilor au fost alte motive invocate de
localnice. Deși consultațiile medicale sunt gratuite, unii săteni
nu sunt asigurați, așa că trebuie să le plătească. Pentru
aceștia, astfel de inițiative sunt o binefacere. Surprinzător sau
nu, unul dintre motivele invocate de femei atunci când le-am
întrebat de ce nu vin la controlul anual a fost „De rușine. Ne e
jenă.“ „Dacă e doamnă doctor, nu e problemă.“, a completat
o altă localnică. „Este mai rău când medicul e bărbat.“ „Mai
este frica de adevăr. Și ea ne dă înapoi. Eu sunt mai fricoasă
și mi se pare mai bine să nu știu.“, spune doamna A.
Cum îi primesc
localnicii pe voluntari? „La început sunt speriați, pentru că nu
înțeleg conceptul de gratuitate. Iar dacă îl aud, sunt sceptici,“
ne spune dr. Adela Ranete, medic rezident hematolog la Institutul
Clinic Fundeni. De multe ori, ceea ce îi stimulează pe săteni este
exemplul unui vecin care acceptă mai repede că sănătatea poate fi
gratuită. Chiar dacă în unele sate izolate oamenii nu sunt
receptivi, în altele ei se adună în număr atât de mare încât
medicii sunt nevoiți să îi cheme la spital, pentru că durata
consultațiilor mobile este limitată.
„Câteodată,
vârsta noastră este o sursă a reținerii pacienților“, ne-a
mărturisit rezidenta în hematologie. Medicii rezidenți sunt
priviți cu scepticism uneori, fiind prea tineri pentru a inspira
respectul oamenilor de la țară. Dar voluntarii își doresc să
continue expedițiile în sănătatea rurală. Impactul pe care îl
are Caravana cu medici asupra populației este mult mai mare în
localitățile mici decât la orașe. „Aici, oamenii nu se caută,
nu știu ce este screeningul. Așa că ne-am gândit să le oferim și
lor șansa unui diagnostic precoce“, ne-a spus dr. Adela Ranete.
Pentru voluntari, este mai important ajutorul pe care îl pot aduce
în societate decât relaxarea de duminică. Nu ar fi mai plăcută
duminica petrecută acasă? „Nu neapărat“, ne-a răspuns ea.
„Trebuie să schimbăm societatea în care trăim. Trebuie să le
oferim și acestor oameni o șansă.“
Prevenția este
prima treaptă într-un sistem sanitar civilizat, iar caravana cu
medici încearcă să pună această cărămidă acolo unde sistemul
de sănătate scârțâie. Dr. Mihai Ranete crede că în urma
acțiunii pacienții sunt convinși să revină la consultații:
„Impactul pe care îl avem noi, venind aici, este mult mai
important decât tot ceea ce înseamnă informări scrise sau pliante
informative. Noi avem mult mai multe șanse de a convinge acești
oameni.“
Însă vor
reveni ei la controale regulate? „Dacă avem probleme, da. Dacă
suntem sănătoase, nu“, ne spune o pacientă. „Da, cred că voi
veni mai des la controale“, promite alta. Viziunea oamenilor din
zonele rurale asupra sănătății este diferită. În timp ce unii
folosesc impulsul pe care îl oferă astfel de acțiuni pentru a
conștientiza că sănătatea trebuie întreținută, alții ascund
problemele sub preș, lăsându-se dominați de frică, jenă sau
nepăsare.
Va schimba
Caravana cu medici mentalitatea oamenilor de la sate? Cu siguranță
nu va influența atitudinile tuturor. Dar dacă chiar și într-un
anumit procent, mic sau mare, acești oameni înțeleg că pot avea o
viață mai bună, efortul merită. Dacă doar un singur om din toți
aceia începe să se „caute“ mai des, să vrea să-i fie mai bine
și înțelege că-și poate schimba soarta, civilizația mai are o
șansă.
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.