Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Legalizarea marijuanei

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN joi, 14 august 2014
   Descoperită cu multe sute sau mii de ani în urmă pe toate cele trei continente (Asia, Europa, Americile), cânepa indiană (Cannabis indica) a ajuns în America de Nord, venind din cea de Sud, cu mult înaintea imigranţilor europeni. Dintre cele cinci utilizări cunoscute (hrană, ţesături, ulei, medicament, narcotic) numai una e prezentă în zilele noastre: sursă de plăcere prin proprietăţile halucinogene ale plantei.
   În Statele Unite, marijuana (mariguana) a fost pentru prima dată limitată şi chiar interzisă în anul 1862, de Congresul american prin Marijuana Tax Act, din cauza competiţiei pe care o făcea comerţului cu ulei de lampă obţinut prin procedee petrochimice. În anul 1937,  posesia şi comercializarea marijuanei au fost declarate ilegale, iar substanţa a fost inclusă pe lista drogurilor care creează dependenţă. De atunci, iarba a circulat clandestin în comerţul de stradă, deghizată sub diferite nume (hemp, grass, dope, pot, Mary Jane, flower, Aunt Mary, broccoli, Juanita, Donna Juana, Jay, Jolly Green) şi a fost constant cel mai utilizat drog. În anul 2009, s-a estimat că sunt 25 de milioane de consumatori activi, iar unele statistici afirmă că o treime din adulţi au consumat sau consumă marijuana. Drogul este larg răspândit în rândul adolescenţilor şi în şcoli.
    La începutul anilor ’90, în California a început o campanie de liberalizare a marijuanei pentru pacienţii cu boli grave (cancere avansate, AIDS), care ar putea beneficia de efectele analgezic, relaxant şi de stimulare a apetitului ale drogului activ. Aceste efecte sunt reale şi se datorează componentei THC – tetrahidrocannabinol, care are asemănări cu endorfinele. Dar nu există nicio dovadă că medicaţia analgezică, sedativă şi antiemetică de tip clasic nu poate oferi aceleaşi rezultate, mai puţin riscul efectelor prin folosire îndelungată, sau al efectelor secundare asupra memoriei, funcţiei cognitive şi comportamentului, pe care marijuana le poate induce.
   În anul 2012, prin referendumuri asociate alegerilor legislative, populaţia din statele Colorado şi Washington a votat pentru decriminalizarea şi legalizarea marijuanei. Începând de anul acesta, posesia şi comercializarea marijuanei este legală în cele două state şi se aşteaptă ca alte trei state (Alaska, Oregon şi California) să urmeze curând aceeaşi cale. Mişcarea pentru medicinalizarea, decriminalizarea şi legalizarea marijuanei a fost iniţiată şi susţinută de stânga politică. Într-un interviu acordat anul acesta publicaţiei New Yorker, preşedintele Obama a afirmat că el nu crede că marijuana este mai periculoasă decât alcoolul. Acest lucru este însă discutabil.
   Controversa iscată de legalizarea marijuanei în două state este intensă şi polarizantă. Argumentele susţinătorilor sunt că drogul este bine tolerat, riscul de dependenţă e mic şi că o populaţie prea mare de deţinuţi pentru posesia şi comerţul cu marijuana ocupă supraaglomeratele închisori americane din toate statele. Ei afirmă că, întrucât în rândul acestor deţinuţi predomină indivizii de culoare şi minoritarii, legislaţia actuală este de fapt rasistă şi părtinitoare. În plus, legalizarea drogului va genera noi venituri pentru stat prin taxe, va crea multe slujbe şi va stimula comerţul. Aceştia compară situaţia actuală de tranziţie cu epoca în care prohibiţia de alcool a fost, după mulţi ani în care şi-a dovedit ineficienţa şi capacitatea de a stimula criminalitatea, anulată. Prin legalizare, traficul ilegal de marijuana, profitabil numai pentru promotorii lui, ar înceta.
   Un alt argument folosit de adepţii marijuanei la liber este că în statele unde legile legate de consumul de marijuana sunt foarte puţin restrictive (Bangladesh, Republica Cehă, Portugalia, Uruguay şi Olanda) nu s-au produs tulburări sociale majore, legate de folosirea relativ liberă a produselor din Cannabis.
   Ştiinţa medicală are însă un alt punct de vedere. Efectul psihologic al drogului are trei faze: în prima, produce relaxare şi euforie, în a doua, o stimulare a gândirii abstracte, a introspecţiei şi a metacunoaşterii, iar în a treia induce alterarea percepţiei temporospaţiale, anxietate, paranoia şi comportament schizoid.
   Dependenţa este mai frecventă la adolescenţi, la fel efectele negative. Aceştia au dificultăţi de învăţare, de memorare şi de soluţionare a problemelor. La tineri, s-a înregistrat o scădere a IQ (indicele de inteligenţă), o asumare necontrolată a riscurilor (de unde o frecvenţă mai mare a accidentelor de trafic şi a actelor violente) şi un comportament necontrolat, care poate ajunge la stadiul de schizoid. Tinerii care consumă regulat drogul pot suferi o involuţie a dezvoltării cerebrale şi pot atinge faza de simptome psihotice. Simptomele induse de drog persistă câteva săptămâni după încetarea utilizării.
   La adulţii care folosesc marijuana s-a înregistrat o scădere a performanţei profesio­nale,  o alterare a vieţii sociale şi de familie şi o tendinţă de avansare la consumul de droguri mai puternice şi cu o mai mare capacitate de inducţie a dependenţei fizice.
   Firma de sondaj de opinie Pew Research Center, care nu este aliniată politic şi este independentă de guvern, a publicat date de anul acesta care arată că 72% din cetăţenii americani cred că legalizarea marijuanei va fi în curând generalizată. Este încă o dovadă a creşterii atitudinii de permisivitate socială, caracteristică generaţiei baby boomers (cei născuţi după al Doilea Război Mondial între anii 1948 şi 1960), dintre care mulţi au fost integraţi în generaţia hippy şi mulţi au experimentat drogurile. Această generaţie a produs lucruri extraordinare (revoluţia digitală şi a mijloacelor de comunicare, marile descoperiri ştiinţifice, realizările fantastice din muzică şi literatură), dar a inoculat ţării şi slăbiciuni care ţin de concepţie şi atitudine (rata mare a divorţurilor, abandonarea familiilor, uzul drogurilor, antiglobalismul, violenţa şi şovinismul feminismului şi al mişcării de protejare a mediului contemporane, aberaţia „corectitudinii politice“, creşterea co­rup­ţiei din lumea corporaţiilor şi finanţelor, arta decadentă) şi care subminează viitorul naţiunii. Liberalizarea drogurilor psihoactive este o altă slăbiciune pe care regretăm să o vedem cum se instalează în ţara care altădată era una a pionierilor fără teamă şi a performanţelor fără egal.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.