Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Leadership, management şi Social MEDia

Viața Medicală
Dr. Olivia SGARBURĂ vineri, 18 octombrie 2013
   În anii ’70, un CT-scan al întregului corp conţinea cam 100 de imagini şi ocupa 50 MB de stocare. Astăzi, un CT-scan poate genera cam 24.000 de imagini (slices) şi conţine 20 GB de informaţie. Predicţiile spun că în viitorul apropiat un CT va genera aproximativ 1 TB de informaţie, adică de 50 de ori mai mult decât azi.
   Volumul informaţiei creşte exponenţial în jurul nostru, iar dintre toate industriile lumii, se pare că medicina produce cea mai mare cantitate de date anual. Într-o lume cu o populaţie în creştere, cu şanse mai mari de îmbătrânire şi cu risc mai mare pentru boli metabolice, oncologice şi cardiace, este clar că regulile jocului numit „îngrijiri de sănătate“ se vor schimba curând.
   De această dată, nu mai este vorba doar despre cum pot medicii să se informeze astfel încât să ofere permanent cea mai bună conduită profesională a momentului. Este vorba, mai degrabă, despre cum vor şti administratorii spitalelor să îşi managerieze instituţiile astfel încât acestea să devină lideri de piaţă, în condiţiile unei pieţe globale din ce în ce mai competitive, mai mobile şi mai deschise. De asemenea, este vorba despre cum vor şti medicii să îşi exerseze coerent şi etic profesia, îmbunătăţindu-şi totodată calităţile de comunicatori.
   Soluţia vine, în mare parte, din zona spre care s-au orientat şi celelalte industrii atunci când au pus la punct noi strategii de marketing: mediile de socializare online.
   Rolurile unui manager de spital astăzi nu se limitează la gestionarea unor bugete, chiar dacă în România această activitate este una destul de dificilă şi de controversată. Managerul spitalului este reprezentantul instituţiei în relaţiile cu terţi (industria, pacienţii, comunităţile locale, competitorii şi decidenţii), el este strategul instituţiei, responsabilul securităţii informaţiei medicale şi, în măsura în care reuşeşte, liderul instituţiei. Conform lui B. B. Longest, „cheia leadership-ului încununat de succes într-un spital este dată de modul în care angajaţii cunosc şi înţeleg viziunea şi misiunea instituţiei, precum şi de modul în care reuşesc să colaboreze între ei pentru ca viziunea şi misiunea să fie comunicate şi implementate“.

Nume, logo, hashtag

   Pentru marea majoritate a ţărilor este adevărat: cu cât un spital rezolvă mai multe cazuri şi cu cât cazurile respective sunt mai complexe, spitalul este considerat mai performant, iar actele medicale sunt rambursate consistent. Lor li se adaugă alte surse bugetare şi extrabugetare, care asigură suplimentar o dotare la vârf şi o proiectare în viitor, prin cercetare, a rezultatelor actuale. Asta înseamnă mai multe lucruri: resursa cea mai de preţ a spitalului este personalul, dar orice personal calificat trebuie să devină cunoscut pe piaţă. Tehnicile de branding vorbesc de mult timp despre modul în care numele unei companii poate avea impact pe succesul acesteia. Nu este mai puţin adevărat despre spitale: Mayo Clinic sau M.D. Anderson au devenit adevărate brand-uri, care fac să se vândă cărţile, articolele ştiinţifice sau emisiunile ce le sunt asociate.
   Unul din institutele oncologice din Franţa, lider de piaţă în clasamentul anual al spitalelor pe segmentul chirurgie colorectală şi vice-lider la sân, şi-a schimbat recent denumirea şi logoul din Institutul de Luptă Contra Cancerului Val d’Aurelle în Institutul Cancerului Montpellier (ICM). Logoul actual este simplu şi curat, din alb, gri şi roz. De ce ar avea nevoie un lider de piaţă să se re-brand-uiască? Pentru că noua denumire este sugestivă pentru ideea de exclusivitate regională şi luptă împotriva eventualei concurenţe din partea spitalului universitar. Pentru că induce pacientului ideea că sunt cei mai buni în domeniu şi, dacă pacientul are un cancer, atunci trebuie să vină să se trateze la ei. Logoul este curat, inducând la nivel subconştient ideea de îndepărtare, de „curăţire“ a bolii. În plus, dacă ne-am imagina cu greu comunicând pe Twitter, Facebook sau Instagram cu un hashtag ce includea denumirea anterioară, în schimb #ICM are toate şansele să devină un hashtag de referinţă în societatea medicală.
   În plus, inclusiv pentru prestanţă şi recognoscibilitate în lumea academică mondială, noua denumire aduce un plus. Nu este de neglijat că frontierele tind să se deschidă, iar mobilitatea pacienţilor să crească. Numele actual al instituţiei se traduce fără a-şi modifica iniţialele în majoritatea limbilor europene.

LinkedIn, ResearchGate, Facebook

   Prezenţa profilului unei instituţii care se respectă pe reţeaua LinkedIn este un fel de blazon sine qua non. Un grup de discuţii al instituţiei la care medicii din alte zone să se poată afilia şi să-şi poată eventual discuta cazurile complexe este de dorit, în special pentru instituţiile mari, care tind să devină un lider internaţional, sau pentru spitalele mai mici, dar ultraspecializate într-o anumită patologie sau într-un anumit tip de intervenţii. LinkedIn este un loc prietenos şi pentru partajarea resurselor între medici sau telementoring. ResearchGate este un portal focalizat pe cercetare, dar reprezintă o modalitate bună de a conecta numele specialiştilor cu numele instituţiei şi cu rezultatele cercetării. Facebook este o interfaţă informală care poate fi utilă la recrutarea pacienţilor. În multe dintre ţările europene, publicitatea medicală este interzisă cu excepţia chirurgiei estetice, o ramură nerambursată de stat. Utilizarea Facebook direct sau indirect – prin pagina spitalului sau, mai ales, prin pagina unor organizaţii afiliate – reprezintă o bună metodă de a face cunoscută unui public larg o eventuală inovaţie, precum şi de a fideliza pacienţii printr-o comunicare mai puţin protocolară, dar şi mai directă, mai adaptabilă. Puţine like-uri sau prea puţini subscriberi reprezintă un semn de neseriozitate în PR şi, deci, publicitate negativă. Administraţiile spitalelor ar trebui la rândul lor să urmărească procesul de comunicare al eventualilor competitori şi să fie mereu la curent cu oferta tehnologică, medicală şi auxiliară a acestora.

Blogging, newsletter, RSS

   Aceste resurse social media sunt folosite fie de medici în practica lor profesională independentă, fie de instituţii, prin intermediul canalelor deschise pe LinkedIn sau al newsletter-urilor, care pot anunţa venirea unui nou specialist, aducerea unei noi tehnologii, premierele medicale, rezultatele cercetării, construirea unei noi parcări sau, de ce nu, îmbunătăţirea serviciului de restauraţie sau a celui hotelier. Toate aceste mici informaţii pot contribui împreună la alegerea spitalului de către pacient sau de către medicul său generalist, pentru că ele pot răspunde unei nevoi personalizate a pacientului. Iar personalizarea îngrijirilor reprezintă tendinţa actuală în medicina secolului XXI.

e-Health

   Radiologia, prescripţiile medicale şi dosarele pacienţilor sunt principalele domenii în care conceptul e-Health a devenit realitate. Teleradiologia face acum disponibil un diagnostic performant în regiuni în care doctorii nu vin să se instaleze sau poate contribui la interpretarea corectă a unui examen dificil cu ajutorul unor colegi mai experimentaţi. Proiectul epSOS este un proiect european implementat în mod pilot în mai multe ţări europene începând din aprilie 2012. Ibiza, Formentera, Valencia şi Madrid în Spania, Paris, Dijon şi Strasbourg în Franţa, Wels în Austria, Atena în Grecia sau Brescia în Italia sunt zonele în care sistemul epSOS este disponibil pentru a realiza prescripţii electronice sau a completa dosarele pacienţilor astfel încât ele să poată fi citite din orice ţară europeană. Dacă deocamdată este vorba doar despre un proiect, probabil că finalizarea etapei de testare şi progresul tehnologic vor face mobilitatea pacienţilor mai accesibilă şi mai lipsită de probleme de comunicare.

Cloud

   Aşa cum spuneam la începutul articolului, cantităţile de date din medicină sunt din ce în ce mai mari, ceea ce impune găsirea unor noi modalităţi de stocare. Tehnologia de tip Cloud, fie că este gestionată de Apple, Google, Amazon ori de altă companie, reprezintă o potenţială soluţie. Din punctul de vedere al securităţii datelor legate de pacienţi, ea nu este deocamdată suficient de sigură, dar este foarte probabil ca într-un interval de timp rezonabil să se găsească soluţii la principalele obiecţii. Printre ele, lista celor 18 identifianţi care nu trebuie niciodată dezvăluiţi de un doctor despre pacientul său (în afara mediului confidenţial şi în raport direct cu dosarul medical), aşa cum apare ea în HIPAA (The Health Insurance Portability and Accountability Act), lege votată în SUA în 1995, sub Bill Clinton.
   Noutăţile tehnologice, accentul fără precedent pus pe comunicare în medicină, mobilitatea pacienţilor şi competiţia de pe piaţa medicală fac ca un manager creativ, care cultivă o gândire „out of the box“ şi care cunoaşte bine regulile să fie soluţia potrivită pentru o instituţie medicală ce se doreşte lider de piaţă.
   O întrebare de final: ce hashtag folosiţi când vreţi să scrieţi despre instituţia dumneavoastră?

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.