Newsflash

Kinetoterapia la pacienții cu fibroză chistică

de Bogdan RACOVIȚĂ - feb. 3 2017
Kinetoterapia la pacienții cu fibroză chistică
     Pacienții cu fibroză chistică au nevoi speciale și necesită, pe lângă tratamentul farmacologic, și de terapii non-farmacologice, care includ kinetoterapia generală și kinetoterapia respiratorie. Dintr-un program specific de kinetoterapie la acești pacienți nu ar trebui să lipsească exercițiile pentru aproximativ toate grupele musculare și articulare, indiferent că vorbim de membrele superioare ori de cele inferioare. Pot fi exerciții fizice pentru creșterea ori menținerea mobilității articulare și a forței musculare. Kinetoterapia respiratorie este la fel de importantă în programul de kinetoterapie al pacientului cu fibroză chistică, fie în partea de exerciții fizice, fie în pauzele dintre acestea.
     Specialistul kinetoterapeut trebuie să alcătuiască un program de recuperare și reabilitare foarte bine pus la punct, ținând cont și de părerea medicului pediatru, dar și de diagnosticele asociate. Fiecare program trebuie „construit” în funcție de vârsta și sexul pacientului, de parametrii măsurabili (capacitatea de efort și pulmonară) etc.
     Un aspect ce trebuie discutat la pacienții cu fibroză chistică este tapotajul – realizat pe torace în scopul transmiterii de vibrații pentru a se putea rupe acele „mucozități lipicioase” care nu lasă plămânul „să respire” la parametrii normali. Manevra de tapotaj trebuie făcută de unul din aparținători, cu palma în formă de „căuș”, iar la bătaia pe zona de tapotat trebuie să se audă ca un gol de aer. Cărțile de specialitate spun că tapotajul trebuie efectuat minimum cinci minute pe fiecare parte (față, lateral, spate). Eu recomand efectuarea unui număr de repetări, ceea ce face ca lungimea exercițiului să fie mai simplu de apreciat. De exemplu, se pot efectua manevrele de minimum zece ori pe fiecare parte.
     Programele de kinetoterapie pot fi efectuate de trei-patru ori pe săptămână, dar ele pot fi realizate și în lipsa kinetoterapeutului în celelalte zile. Pentru a putea lucra și în absența kinetoterapeutului, atât pacientul, cât și familia participă la un training de educare și informare privind programele de kinetoterapie.
     Practicarea unui sport ajută foarte mult pacienții diagnosticați cu fibroză chistică, deoarece are ca scop creșterea capacității pulmonare și a celei de efort. Practicarea unui sport nu înseamnă la nivel profesionist, ci la nivel de amatori. Sporturile recomandate pot fi: fotbalul, înotul, baschetul, handbalul, atletismul, gimnastica etc.
     În concluzie, kinetoterapia are rolul de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților diagnosticați cu fibroză chistică prin eliberarea (pe cât posibil) a tractului respirator, prin creșterea capacității de efort și a celei pulmonare. Kinetoterapia ajută la creșterea și dezvoltarea corectă și armonioasă a tuturor grupelor musculare și articulare implicate în efectuarea programelor de kinetoterapie.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe