Pacienții
cu fibroză chistică au nevoi speciale și necesită, pe lângă tratamentul
farmacologic, și de terapii non-farmacologice, care includ kinetoterapia
generală și kinetoterapia respiratorie. Dintr-un program specific de
kinetoterapie la acești pacienți nu ar trebui să lipsească exercițiile pentru
aproximativ toate grupele musculare și articulare, indiferent că vorbim de
membrele superioare ori de cele inferioare. Pot fi exerciții fizice pentru
creșterea ori menținerea mobilității articulare și a forței musculare.
Kinetoterapia respiratorie este la fel de importantă în programul de
kinetoterapie al pacientului cu fibroză chistică, fie în partea de exerciții
fizice, fie în pauzele dintre acestea.
Specialistul
kinetoterapeut trebuie să alcătuiască un program de recuperare și reabilitare
foarte bine pus la punct, ținând cont și de părerea medicului pediatru, dar și
de diagnosticele asociate. Fiecare program trebuie „construit” în funcție de
vârsta și sexul pacientului, de parametrii măsurabili (capacitatea de efort și
pulmonară) etc.
Un
aspect ce trebuie discutat la pacienții cu fibroză chistică este tapotajul –
realizat pe torace în scopul transmiterii de vibrații pentru a se putea rupe
acele „mucozități lipicioase” care nu lasă plămânul „să respire” la parametrii
normali. Manevra de tapotaj trebuie făcută de unul din aparținători, cu palma
în formă de „căuș”, iar la bătaia pe zona de tapotat trebuie să se audă ca un
gol de aer. Cărțile de specialitate spun că tapotajul trebuie efectuat minimum
cinci minute pe fiecare parte (față, lateral, spate). Eu recomand efectuarea
unui număr de repetări, ceea ce face ca lungimea exercițiului să fie mai simplu
de apreciat. De exemplu, se pot efectua manevrele de minimum zece ori pe
fiecare parte.
Programele
de kinetoterapie pot fi efectuate de trei-patru ori pe săptămână, dar ele pot
fi realizate și în lipsa kinetoterapeutului în celelalte zile. Pentru a putea
lucra și în absența kinetoterapeutului, atât pacientul, cât și familia
participă la un training de educare și informare privind programele de
kinetoterapie.
Practicarea
unui sport ajută foarte mult pacienții diagnosticați cu fibroză chistică,
deoarece are ca scop creșterea capacității pulmonare și a celei de efort.
Practicarea unui sport nu înseamnă la nivel profesionist, ci la nivel de
amatori. Sporturile recomandate pot fi: fotbalul, înotul, baschetul, handbalul,
atletismul, gimnastica etc.
În
concluzie, kinetoterapia are rolul de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților
diagnosticați cu fibroză chistică prin eliberarea (pe cât posibil) a tractului
respirator, prin creșterea capacității de efort și a celei pulmonare.
Kinetoterapia ajută la creșterea și dezvoltarea corectă și armonioasă a tuturor
grupelor musculare și articulare implicate în efectuarea programelor de
kinetoterapie.