Din când în când, ca aproape orice alt locuitor al oraşului care nu doarme niciodată, ajung, de nevoie, la Mount Sinai Hospital, în zona numita Upper East Side a insulei Manhattan. Când nu e tare frig, traseul meu spre clădirea uriaşă din sticlă şi oţel de pe strada 100, lângă Fifth Avenue, este întotdeauna acelaşi: cu trenul suburban din Long Island până la Pennsylvania Station; cu metroul numărul 1 din gară până la strada 79 şi Broadway; la dreapta, prin grădina cu obeliscul laureaţilor americani ai premiului Nobel, de lângă American Museum of Natural History; în Central Park, prin intrarea de la strada 81 şi ieşirea de la strada 84, pe partea de est, lângă Metropolitan Museum; (...)"> Irinel Popescu - Viața Medicală
Newsflash

Irinel Popescu

de Prof. dr. Peter MANU - iun. 17 2011
Irinel Popescu

    Din când în când, ca aproape orice alt locuitor al oraşului care nu doarme niciodată, ajung, de nevoie, la Mount Sinai Hospital, în zona numita Upper East Side a insulei Manhattan. Când nu e tare frig, traseul meu spre clădirea uriaşă din sticlă şi oţel de pe strada 100, lângă Fifth Avenue, este întotdeauna acelaşi: cu trenul suburban din Long Island până la Pennsylvania Station; cu metroul numărul 1 din gară până la strada 79 şi Broadway; la dreapta, prin grădina cu obeliscul laureaţilor americani ai premiului Nobel, de lângă American Museum of Natural History; în Central Park, prin intrarea de la strada 81 şi ieşirea de la strada 84, pe partea de est, lângă Metropolitan Museum; (...)

    Din când în când, ca aproape orice alt locuitor al oraşului care nu doarme niciodată, ajung, de nevoie, la Mount Sinai Hospital, în zona numita Upper East Side a insulei Manhattan. Când nu e tare frig, traseul meu spre clădirea uriaşă din sticlă şi oţel de pe strada 100, lângă Fifth Avenue, este întotdeauna acelaşi: cu trenul suburban din Long Island până la Pennsylvania Station; cu metroul numărul 1 din gară până la strada 79 şi Broadway; la dreapta, prin grădina cu obeliscul laureaţilor americani ai premiului Nobel, de lângă American Museum of Natural History; în Central Park, prin intrarea de la strada 81 şi ieşirea de la strada 84, pe partea de est, lângă Metropolitan Museum; şi apoi încă un sfert de oră înspre nord, pe Fifth Avenue, pe lângă spirala miraculoasă a muzeului Guggenheim şi clădirile nobile care acum adăpostesc Cooper Hewitt National Design Museum şi Jewish Museum. Am făcut acest drum în fiecare zi timp de trei săptămâni, în primăvara anului 2000, pentru că doi dintre prietenii mei cei mai buni, frate şi soră, fuseseră internaţi, ca recipient şi donator, pentru un transplant hepatic. Erau îngrijiţi, inimos şi competent, de un rezident din România; îmi pare şi astăzi rău că nu i-am reţinut numele. De la el am auzit însă, pentru prima oară, de profesorul Irinel Popescu, care „trăise“ în acea clinică doi ani şi jumătate, până în 1995, căruia i-am urmărit, de atunci, cu admiraţie, realizările remarcabile în clinică şi cercetare. L-am văzut însă o singură dată, când a primit Premiul de Excelenţă al săptămânalului „Viaţa medicală“, în 2009; un bărbat reţinut şi demn, încă tânăr, cu ochii inteligenţi, blânzi şi obosiţi ai medicului care a înţeles aproape tot ce se poate înţelege şi despre viaţă şi despre moarte.
    Născut în 1953 la Filiaşi, Irinel Popescu are cele patru caracteristici ale eroilor rubricii Per ardua ad alta: şi-a dedicat viaţa inovaţiilor clinice; a învăţat de la cei mai buni experţi ai domeniului în timpul unor stagii îndelungate în afara ţării (la Pittsburgh şi New York); a făcut cercetare şi a publicat în timpul acestor stagii; şi a continuat aceste cercetări după întoarcerea în România. La New York, Irinel Popescu a publicat studii importante despre abordarea chirurgicală şi farmacologică a transplantului hepatic, care au fost citate de zeci de ori de atunci, cum ar fi: • Jindal RM, Popescu I, Emre S, Schwartz ME, Boccagni P, Meneses P, Mor E, Sheiner P, Miller CM. Serum lipid changes in liver transplant recipients in a prospective trial of cyclosporine versus FK506. Transplantation. 1994 May; 15;57(9):1395-8 (citat de 56 de ori) • Jindal RM, Popescu I, Schwartz ME, Emre S, Boccagni P, Miller CM. Diabetogenicity of FK506 versus cyclosporine in liver transplant recipients. Transplantation. 1994 Aug; 15; 58(3):370-2 (citat de 42 de ori) • Jindal RM, Popescu I. Renal dysfunction associated with liver transplantation. Postgrad Med J. 1995 Sep;71(839):513-24 (citat de 24 de ori).
   Peste ani, împreună cu echipa pe care a format-o la Institutul Clinic Fundeni, transplantul hepatic rămâne obiectul studiului, de data aceasta într-o colaborare fructuoasă cu cercetători din Italia, bazată pe o impresionantă experienţă clinică (Dorobantu B, Brasoveanu V, Matei E, Dima S, Giacomoni A, Slim A, Lauterio A, Forti D, Popescu I, De Carlis L. Biliary complications after liver transplantation – 523 consecutive cases in two centers. Hepatogastroenterology. 2010 Jul-Aug; 57:932-8).
   Aceeaşi tenacitate creativă este evidentă şi în interesul lui Irinel Popescu – transplant surgeon – pentru hepatocarcinom. La Mount Sinai, el a colaborat la studiul de căpătâi al domeniului, realizat de echipa condusă de Myron Schwartz (Schwartz ME, Sung M, Mor E, Fisher A, Popescu I, Fiel I, Sheiner P, Emre S, Guy S, Miller CM. A multidisciplinary approach to hepatocellular carcinoma in patients with cirrhosis. J Am Coll Surg. 1995 May;180:596-603), citat până acum de 58 de ori în articole publicate de cele mai bune echipe din lume, între altele în Annals of Surgery (de cinci ori între 1998 şi 2002) revista de vârf a acestei specialităţi. În articol, sunt prezentaţi 153 de bolnavi cu ciroză şi hepatocarcinom, din care în 14 cazuri s-a recurs la rezecţia tumorii, iar în 57 la transplant hepatic. Pentru bolnavii cu tumori de dimensiuni mari (peste 5 cm), a fost folosită chimioembolizarea pretransplant şi chimioterapia intra- şi postoperatorie. Rezultatele cele mai bune au fost observate la cei 40 de bolnavi cu carcinom hepatocelular sub 5 cm diametru (Child B sau C), toţi supravieţuind fără neoplasme trei ani după transplant.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe