Newsflash

Învăţământ şi cercetare

de Prof. dr. Peter MANU - apr. 3 2013
Învăţământ şi cercetare

Numărul facultăţilor de medicină a crescut după 1989, centrelor cu tradiţie adăugându-li-se unele afiliate unor universităţi de importanţă... judeţeană. Clasificarea universităţilor a situat Bucureştiul, Iaşiul şi Clujul în prima grupa valorică, celelalte universităţi de stat s-au regăsit în a doua grupă, iar facultăţile private au fost plasate în ultima grupă valorică. Chiar şi aşa, nicio universitate de medicină de la noi nu figurează în top 500 în lume. Avem un învăţământ medical de calitate? (Dr. A. M.)

 

   În prezent, în România, funcţionează 13 fa­cultăţi de medicină. Programele de studiu ale acestor facultăţi sunt acreditate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), în urma unei evaluări sistematice, care are loc din cinci în cinci ani. ARACIS stabileşte şi cifra maximă de şcolarizare pentru fiecare program de studiu şi, separat, recomandă aprobarea acreditării universităţii din care face parte facultatea de medicină. Criteriile folosite de ARACIS se aplică uniform; de exemplu, în ce priveşte cercetarea, standardul agenţiei este o publicaţie/an pentru fiecare cadru didactic titular, fără să se specifice „nivelul“ revistei în care apar aceste publicaţii.
   În 2011, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tine­retului şi Sportului a produs o clasificare cali­tativă a facultăţilor de medicină publice din România, în grupaj de la A la D, A fiind grupa valorică cea mai înaltă. În categoria A au intrat facu­l­tăţile de medicină din Bucureşti, Iaşi şi Cluj; în grupa B, cele din Craiova, Constanţa, Timişoara şi Târgu Mureş; în grupa C, facultăţile din Braşov, Sibiu şi Oradea; în grupa D, Facul­tatea de Me­dicină din Galaţi. În clasificare au fost incluse şi două instituţii private, facultatea de medicină de la Arad (grupa C) şi facultatea de medicină a Universităţii „Titu Maiorescu“ din Bucureşti (grupa D).
   Facultăţile de medicină din România „produc“ medici pentru export către ţări dezvoltate şi pentru asigurarea sănătăţii populaţiei ţării. În măsura în care exportul de medici este masiv, iar medicii care emigrează găsesc de lucru în ţări cu sisteme de sănătate evident superioare celui din România, se poate spune că învăţământul medical din România este unul de calitate. Facultăţile care exportă un mai mare procent dintre absolvenţii lor (cetăţeni români) pot fi considerate a avea o calitate mai bună.
   Clasificarea unei instituţii de învăţământ printre primele 500 din lume depinde, într-o măsură hotărâtoare, de performanţa din domeniul cercetării. Facultăţile de medicină din România nu produc contribuţii substanţiale în acest domeniu şi nu vor avea nicio şansă, în viitorul previzibil, să aspire către un asemenea obiectiv. Performanţa modestă, pe ansamblu, a cercetării medicale din România este urmarea: exodului „creierelor“; lipsei de entuziasm şi timp pentru cercetare a celor rămaşi în România; lipsei infrastructurii şi personalului auxiliar calificat; lipsei sprijinului financiar autohton. Facultăţile de medicină din România nu sunt competitive în obţinerea de fonduri substanţiale pentru cercetare, din afara ţării. Fac excepţie aproximativ 20 de centre de excelenţă din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Craiova, animate de persoane care au următoarele caracteristici: au petrecut cel puţin un an în cercetare în afara ţării; au publicat cu echipa care i-a format acolo; şi-au continuat cercetările în România; au stabilit colaborări şi publică împreună cu cercetători din străinătate.

 

Aequanimitas este titlul unui discurs rostit în 1889 de sir William Osler, părinte-fondator al medicinii interne în America de Nord; semnifică virtutea de a accepta lucrurile aşa cum sunt.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe