Am citit un studiu care constată că medicii americani cumpără mai des medicamente generice decât populaţia generală. Analgezicele sunt favorite, dar şi laxativele. La extrema opusă, când vine vorba de somnifere, medicii preferă originalele. Aşadar, când e vorba de durere şi defecare (sic), merge orice. Doar pentru somn e nevoie de calitate. (M. V. A.)

Când, în urmă cu vreo câteva zile, a constatat că bugetul primăriei a suportat o amputaţie înaltă (la vreo cinci sute de milioane), primarul Bucureştilor a declarat, în alţi termeni, că, în condiţiile date, marele oraş va deveni inoperabil şi în pericol de a sucomba. (M. G. C.)

Un studiu cât se poate de ştiinţific, publicat într-o revistă cât se poate de ştiinţifică, editată de Elsevier, ajunge la concluzia că motivele pentru care oamenii pun poze cu destinaţii turistice în social media sunt cât se poate de altruiste. Pentru beneficiul tău, cititorule, îţi oferim şi noi o poză de vacanţă. (A. M.)

Ştiţi cum e la clinicile particulare, atunci când buletinul de analize îţi spune clar „În limite normale“, dar, pentru că vrei să mai stai de vorbă cu medicul tău, plăteşti tariful pentru „interpretarea rezultatelor“? Pe mine mă deranjează această lipsă de rigoare semantică. Vreau taxă pentru „Mulţumesc!“. Măcar aşa, vorba poetei, „în urma mea totu-i plătit“. (M. G. M.)

După ce Dorel Săndesc a afirmat că s-ar contura o creştere la 14 procente a CASS, ministrul sănătăţii a intrat în viteză pe contrasens şi a precizat că „nici vorbă de aşa ceva“. Pentru că de fiecare dată se întâmplă la fel, aşteptăm să vedem cât va mai dura până când domnul Bănicioiu nu îşi va mai tampona secretarul de stat de îndată ce acesta deschide gura. (M. G. C.)

Primesc, de vreo lună şi jumătate, tot felul de comunicate trimise în numele unui partid liber-reformist. Nu e nimic condamnabil în a încerca să-ţi transmiţi mesajul politic chiar şi celor care nu sunt interesaţi de el, dar dacă tot o faci, măcar identifică-te, ca să ţi se poată spune – cu nume şi prenume – să nu mai trimiţi spam. Altfel, ar putea părea simptomatic că reforma liberală din comunicare este anonimă. (A. M.)

Titlu mare pe un site impertinent: „Boala de care suferă Traian Băsescu“. În interior aflăm că Băsescu are o sensibilitate mare la aerul condiţionat şi din cauza asta salivează mult la conferinţele de presă. În aceeaşi (i)logică, atunci când vede o friptură apetisantă, pe Traian Băsescu îl apucă frisoanele. (M. V. A.)

„Dom’ profesor, noi suntem aici!“, strigă în scris un grup de angajaţi de la postul tv patronat (spiritual) de Dan Voiculescu. Dintre semnatari lipsesc Badea şi Gâdea: erau pe teren. La Curtea de Apel, unul transpira vârtos pentru publicul lui, altul… doar el ştie pentru ce. Ţinând cont de formaţia lui de teolog, o fi avut oareşce speranţe la Cel de sus. Degeaba. (D. D. M.)

Într-un text pe care îl intitulează „Curs de gândit în public. Cu Amalia Sterescu“, Cătălin Striblea, jurnalist RTV şi blogger, scrie despre trei „start-up-uri româneşti“:  McDonalds, Connex şi Oracle. Poate că nu i-ar strica să se înscrie la cursul pe care-l promovează. (A. N.)

E superofertă pe stâlpii Academiei de Studii Economice. Sunt convinsă că şi în curte la Oxford apar anunţuri asemănătoare. Dacă mai aşteptăm puţin, nu  m-ar mira să apară şi oferte de tipul „2 la preţ de 1“. (A. N.)