Un tânăr medic care se dă jurnalist ne trimite un comunicat de presă din care aflăm că un anume profesor ar fi nu doar academician (?!), ci şi „fondator al şcolii româneşti de chirurgie cardiovasculară“. Ironic, zilele acestea se lansează şi în limba română cartea de memorii a lui Marius Barnard, cel care a realizat ceea ce fostul şef de clinică de la Fundeni, adus de la Tg. Mureş de puterea comunistă a vremii, nu a fost capabil: să scadă mortalitatea perioperatorie din clinică, să realizeze cu succes operaţii dificile şi să creeze, de fapt, o şcoală. Îi recomandăm junelui PR-ist din presa medicală o mai temeinică documentare. (A. M.)

Susţinând în faţa presei că, dacă ar dispune de şase procente din PIB, ar fi fericit, ministrul Eugen Nicolăescu probează că nu crede în înţelepciunea proverbială că banii nu aduc fericirea. Crede însă în minuni. (M. G. C.)

Un congresman din Tea Party ţine un discurs maraton de la tribuna Congresului american în încercarea de a bloca adoptarea legii Obamacare. Bugetul trebuie votat în decurs de şase zile şi republicanul Ted Cruz a decis să vorbească cât îl ţin picioarele şi gura pentru a bloca legea reformei sănătăţii. A început marţi pe la 7 seara şi, ajuns la miezul nopţii, a început să citească dintr-o carte de basme celor două fiice ale sale care-l priveau la televizor. Mă întreb despre ce ar vorbi la 1 noaptea parlamentarii români dacă ar avea la dispoziţie această metodă? Brrr... (M. V. A.)

BMJ a publicat de curând un articol critic la adresa organizaţiei Homeopaţi Fără Frontiere, al căror pretins ajutor umanitar în zonele afectate de calamităţi nu ar fi decât o formă de exploatare şi de prozelitism, în vreme ce solicitarea de donaţii nu ar face decât să deturneze fonduri de la ajutorul umanitar propriu-zis, oferit de alte organizaţii. Dar nu pentru argumentele lucide semnalăm acest articol, ci pentru un comentariu demn de această rubrică: „Dacă homeopaţii solicită sprijin financiar, poate că vor găsi acceptabilă donarea unor poşete care au conţinut cândva bani“. (A. M.)

Marea speranţă a secolului XXI este genetica. Ea poate explica dacă din naştere avem acele celule suşă care pot genera cancer. Cu alte cuvinte, ne naştem deja cu soarta hotărâtă. Rămâne numai să trăim suficient ca să fim siguri că facem cancerul care ne e destinat. De obicei, spun specialiştii, murim de altceva. Dar de ce să nu ne stresăm puţin ştiind că putem face cancer de sân pe la vreo 104 ani. Ce, laboratoarele de testări genetice nu trebuie să mănânce şi ele o pâine? (D. D. M.)

Entomologii suferă de arahnofobie, este concluzia unui sondaj publicat de American Entomologist. Pentru ca toate credinţele noastre să fie definitiv spulberate, mai rămâne să aflăm că medicii sunt mizantropi sau că Moş Crăciun şi Iepuraşul de Paşte sunt personaje fictive. (A. M.)
Precizăm că această rubrică este ofranda noastră pentru generaţiile viitoare. Ştim acest lucru şi ni-l asumăm. Vom învinge! Vom învinge! (sic) (M. V. A.)