Două veşti, una bună şi una proastă. Începem
cu cea bună: în urmă cu trei ani, un grup de cercetători de la Emory University
– School of Medicine a descoperit o genă a prostiei, botezată „Homer Simpson“,
iar experimentele pe şoareci au arătat că animalele la care gena a fost
inactivată au devenit mai inteligente. La oameni, gena omologă este denumită
RGS14 şi cercetătorii speră să găsească o modalitate de a o anihila. Vestea
proastă: după trei ani de încercări, la om nu se vede încă vreun rezultat; e
mai puternică gena prostiei decât cercetătorii de la Emory. (M.
D.)
Premiul pentru jurnalism, la Gala Medica,
organizată de Colegiul Medicilor din România, a fost acordat unui articol foarte
scurt, de doar 441 de cuvinte. Peste jumătate dintre cuvintele acestui text
premiat sunt un citat din Directiva europeană privind timpul de lucru. Având în
vedere că printre nominalizaţii finali s-au aflat şi texte consistente, de
calitate, înţelegem doar că juriul Galei Medica apreciază foarte mult calităţile
narative, investigative şi rafinamentul exprimării din textele directivelor
europene. Multe s-au spus până acum despre birocraţia de la Bruxelles, mai puţin
că ar avea talente jurnalistice. Ne bucurăm că această descoperire a fost făcută
de juriul Galei Medica şi nu de cine ştie ce critic literar scorţos şi
nesuferit. (M. V. A.)
Sunt, uneori, momente speciale, pe care le
percepi astfel şi simţi că trăieşti un adevărat episod de istorie contemporană.
Un astfel de sentiment revelator s-a produs sâmbăta trecută, când Televiziunea
Română a dedicat câteva ore bune, în prime
time, pentru albirea imaginii unui oarecare primar de sector, cunoscut mai
bine pentru datoriile lui la stat, executat silit fiind de Fisc. Mi-am dat
seama că trăiesc un moment istoric atunci când am realizat că nu mai văzusem
ceva asemănător de pe vremea în care Adrian Păunescu era şters cu delicateţe de
sudalmele primite la revoluţie, pentru a se putea relansa în politica „mare“.
Dacă asta e „noua TVR“, aproape că încep să înţeleg decizia... grecilor. (A.
M.)
„Tocilarii“ din Statele Unite au de câteva
generaţii vedeta lor TV: Bill Nye – omul de ştiinţă. Deviza lui e simplă: „Science rules“. Omul a devenit celebru
în urma unei emisiuni TV din perioada 1992–1996, care a câştigat 16 premii
Emmy, în care prezenta subiecte ştiinţifice într-o formă interesant-amuzantă.
Astăzi îşi continuă apariţiile mediatice frecvente şi ţine prelegeri ştiinţifice
în întreaga ţară. La una dintre ultimele conferinţe, la Iowa University, audienţa
sa a numărat peste 3.000 de studenţi. Unul dintre aceştia a declarat pentru New York Times că „Nye este probabil
omul care m-a inspirat să-mi aleg o carieră ştiinţifică“. Noi, în România, nu
avem o astfel de vedetă TV. Dar nu-i nimic: îl avem pe Mircea Badea. Şi asta ne
mănâncă toţi neuronii. (M. V. A.)
La întrebarea: „Este corectă patentarea
genelor?“, newyorkezul Art Caplan, autorul unui editorial publicat de Medscape, răspunde cu o întrebare: „Ar
trebui să patentăm Luna?“. Şi apoi dă exemplul lui Galileo Galilei, care, pe
principiul clamat de Myriad Genetics, ar fi trebuit să patenteze planeta
Jupiter. Acum, văd ca posibilă crearea unei baterii de teste pentru gena BRCA.
Poate în China. Cu sau fără licenţă. Şi sunt sigur că chinezii s-ar descurca şi
cu un duplicat al lui Jupiter, dacă ar avea unde să-l pună. (A.
M.)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe