Nu este neapărat rău că o corporaţie farma „protejează copilăria“ trimiţând medici prin grădiniţe, să predice despre beneficiile vaccinurilor. Imunizarea copiilor este utilă şi necesară, chiar dacă – pentru unele vaccinuri intens promovate – lipsesc datele specifice ţării noastre. După cum nu este neapărat bine că unul din predicatorii-medici, deşi medic primar MG/MF, le este prezentat părinţilor ca „medic primar pediatru“. Gurile rele ar putea spune că „sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic (...) folosirea, invocarea sau lăsarea impresiei deţinerii unor titluri profesionale, specialităţi ori competenţe profesionale neconforme cu realitatea“. Dar n-o să lăsăm deontologia să ne stea în cale, nu?(A. M.)

   Celebrul cotidian Le Monde, greu de crezut, dar dă uneori semne de eclipsă jurnalistică în domeniul ştiinţelor. Par exemple, în numărul din 25 ianuarie 2013, despre Erwin Schrödinger (1887–1961, laureat Nobel pentru fizică în 1933) se scrie: „Un cercetător mort de peste o jumătate de secol şi al cărui nume, fără experienţa cu pisica (în franceză le chat), ar fi dispărut în uitare“. Să replicăm la această perlă jurnalistică mai întâi cu o expresie argotică franţuzească: „C’est le chat!“ (Dimpotrivă! Din contră!). Deoarece „Schrödinger’s Cat“ s-a născut în 1935, ca un experiment imaginar, prin care ilustrul fizician punea în evidenţă – cu umor – lacunele interpretării în fizica cuantică. Contribuţia sa ştiinţifică excepţională este ecuaţia ce îi poartă numele, „teoria funcţiei de undă“, capitală în dezvoltarea teoriei cuantice. Schrödinger a reflectat şi asupra problemelor epistemologice ale fizicii moderne, îndeosebi în relaţiile sale cu biologia. Ideile sale sunt cuprinse în „What is Life?“ (tradusă şi în română). Cu mintea sa strălucită, în puţine pagini şi cu claritate, el a influenţat migraţia unor cercetători de elită către domeniile biologiei şi medicinii. În memoriile sale, James D. Watson (Nobel pentru Medicină în 1962, colaureaţi Maurice Wilkins şi Francis Crick) a mărturisit că Schrödinger l-a influenţat în drumul său către descoperirea „double helix“ – dubla elice a ADN. Să sperăm că Le Monde a avut doar o eclipsă trecătoare. (prof. V. R.)

   O reclamă TV la o bancă utilizează copii care sunt ademeniţi, dacă au răbdare, într-o încăpere plină ochi de dulciuri, un paradis al glucidelor concentrate: bomboane de toate felurile, acadele, macarons, prăjituri, fântâni de ciocolată, vată de zahăr, din care se înfruptă fără limită. Mă întreb ce eficienţă mai au mesajele de interes general legate de sănătate, pe care le difuzează CNA, dacă scapă astfel de îndemnuri nocive. (M. D.)

   Un grup de cercetători englezi, după un studiu pe mai mult de zece mii de subiecţi, a ajuns la concluzia că berea, într-un consum moderat, poate ajuta la eradicarea Helicobacter pylori. Ştirea a fost transmisă presei de Centrul de Studii pentru Bere, Sănătate şi Nutriţie. Îmi imaginez cum va fi în 2020, să zicem: pacientul intră în cabinetul medicului şi îl roagă să-i prescrie vreo şase beri, pentru toată săptămâna. Ce ţi-e şi cu englezii ăştia! Au avut întotdeauna un apetit crescut în a influenţa istoria omenirii. (C. M.)

   „După o perioadă nejustificat de lungă de reflecţie“, revista Lancet a decis să corecteze un necrolog pe care l-a publicat în 1858 (!). Revista anunţa atunci moartea epidemiologului John Snow, fără să pomenească un cuvânt despre cea mai importantă descoperire a acestuia: identificarea metodei de transmitere a holerei. Dacă jurnaliştii cotidianului Le Monde vor fi la fel de scrupuloşi precum cei de la The Lancet, atunci eroarea semnalată mai sus de către distinsul meu coleg are şanse să fie corectată în ianuarie 2168. (M. V. A.)

   Am strâmbat din nas recent, când s-a sărbătorit din nou Ziua mondială a sănătăţii orale, la doar şase luni de la precedenta. Dar acum, că s-a tăiat finanţarea pentru medicina dentară, o să cerem să se programeze mai des astfel de iniţiative. Măcar una pe lună. (M. C.)