Într-un parc central cu havuz, cascadă, chioșc și pod belle époque, vine lumea în faptul serii la aer proaspăt și răcoros. Vara, vizitatorii, îmbrăcați lejer, sunt întâmpinați de roiuri de țânțari deloc deranjați de vreo acțiune a primăriei Capitalei. După ce rabdă un pic atacurile, plimbăreții încep să își tragă palme pe față, brațe sau picioare. Unii intercalează și câte o scatoalcă după ceafă – pentru cum au votat la ultimele alegeri locale. (M. G. C.)

Demiteri, demisii, scandaluri, dezvăluiri – a fost o săptămână în care mult gunoi băgat sub preș cu meticulozitate a ieșit la suprafață. Mă pot gândi la un singur vinovat comun pentru tot acest balamuc – cică a fost Mercur retrograd. (M. G.)

Preluarea producției de vaccinuri de către armată nu este o soluție chiar nouă. Prima dată când „milităria s-a dat jos din pod” din cauze epidemiologice a fost acum o sută de ani, când a trebuit „să apărăm țara împotriva vrășmașului nostru comun, epizootia”, care „vine și ne omoară pă toți”. Față de exagerările lui Moș Teacă, în chestiunea desantului militar de la Cantacuzino, excesive sunt numai optimismul, costurile și durata operațiunilor. Restul a rămas la fel. (M. G. C.)

„Aveam și eu problema asta, dar am scăpat cu...”, mărturisesc complice mama, vecina, colegul de serviciu sau un străin oarecare de pe stradă. Niciodată medicul, nici măcar farmacistul. Un scenariu identic, reciclat, pentru toate reclamele care promovează medicamente eliberate fără rețetă, suplimente sau „dispozitive medicale”. Nu ai cum să nu rămâi uimit de câte probleme au românii, dar nici de abundența de soluții oferite cu bunăvoință de voci neavizate. Multă sănătate! (M. G.)