Din proiectul de lege a prevenției inițiat de liberali nu a rămas mare lucru. După discuțiile purtate cu cei interesați, a dispărut cu totul (și pe bună dreptate) Agenția Națională de Prevenție în Sănătate, astfel încât forma actualizată a proiectului poate fi rezumată așa: este bine să facem prevenție în România, iar pentru asta guvernul trebuie să aloce 0,5% din PIB începând cu 2022 și măcar 0,25% din PIB de anul viitor. Cum textul nu zice și de unde vor veni banii, credem că ar fi mai potrivit nu ca proiect de lege, ci ca urare de An Nou, pe felicitările pe care le vor trimite politicienii noștri alegătorilor, după runda electorală de la toamnă. (A. M.)

Cei mândri că salvează vieți, ducându‑le cu ambulanța de colo-colo, să nu se mai țină așa de țanțoși: aproape lunar răstoarnă o mașină, accidentează un bolnav ori calcă un om pe „zebră“. Acești vântură-țară ai volanului din „teatrele de operațiuni“ ale Salvării ar trebui dați tractoriști în agricultură. Pentru început, doar de probă. (M. G. C.)

Americanii se laudă sus și tare cu reușita unui transplant de uter. De fapt, procedura nu este una salvatoare de viață, poate fi substituită prin mame-surogat și expune deci inutil femeia la riscuri vitale. Probabil că cererea de pe piața operațiilor de schimbare de sex este suficient de dezvoltată încât să justifice formarea unor echipe experimentate, care să poată face apoi transplant tuturor doritorilor. Prima victimă a transplantului de uter a fost, în 1931, Lili Elbe, nimeni alta decât „Daneza“ după care s-a făcut anul trecut filmul nu-tocmai-de-Oscar. (A. M.)

Grija obsesivă pentru sănătate poate atinge absurdul. Se tot pretinde că pâinea, carnea, aerul, apa, brânza de vaci – și cam tot ce este necesar vieții – e musai să fie „sănătoase“. Nu. Toate acestea ar trebui să fie proaspete, curate, corect preparate, atent verificate și, în general, să aibă toate calitățile și cantitățile admisibile. Noi să fim sănătoși!(M. G. C.)

Nu știm cât va influența noua lege antifumat obiceiurile celor care suferă de tabagism, pentru că puțini conștientizează riscurile. Un studiu apărut în Acta Odontologica Scandinavica constată că, în rândul pacienților veniți la dentist, un factor foarte motivant pentru a se lăsa de fumat este prezența bolii parodontale. Majoritatea și-au exprimat dorința de a stopa fumatul și asta după doar o consultație. Poate că se impune și o lege a parodontometriei. (C. T.)

Toți programații de la opt și jumătate așteaptă pe un hol strâmt. La nouă și un sfert, câteva doctorițe finuțe intră la ședință în cabinetul profesorului, care, la fiecare două minute, țipă: „Nicio internare. Nu mă interesează. Nu sunt bani“. Pe culoar, corul tușitorilor (cu mască și fără mască) prinde viață. Bărbații, majoritatea în ton baritonal, susțin pe fond grav tusea armonioasă a partidei de mezzosoprane care evoluează cu batistuțele la gură. Pe la zece, doctorițele ies îmbujorate de la profesor. Încep consultațiile. (M. G. C.)

Meldoniumul este o farsă. Dacă ar fi avut proprietățile pe care se spune că le-ar avea, printre care aceea de a îmbunătăți circulația periferică, cu siguranță neuronii celebrei jucătoare de tenis ar fi funcționat normal. Iar, în acest caz, ea nu ar fi declarat o minciună atât de sfruntată, cum că nu știa că medicamentul respectiv se află pe lista antidoping, mai ales dacă îl iei zece ani, în loc de șase săptămâni, cum este indicat. (O. R.)