Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă

Informatizarea învăţământului medical

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN vineri, 29 mai 2015
   Nu sunt multe profesii în care să întâlneşti o complexitate a învăţământului comparabilă cu cea din medicină, început din primele zile ale studenţiei şi continuat până la sfârşitul carierei la medici, surori, asistenţi medicali, tehnicieni şi paramedici. Lumea încă este sub impresia că, în primii ani, studenţii învaţă anatomia şi azi ca acum o sută de ani, pe oase, piese anatomice şi cadavre conservate. Dar lucrurile sunt mult schimbate în facultăţile care au introdus tehnologia modernă de prelucrare a imaginilor şi, mai ales, hologramele. Anatomia tridimensională oferă nu numai detalii de mare acurateţe, dar şi şansa de a interacţiona cu imaginile, schimbând dimensiunile, contrastul, unghiurile, în orice fel posibil. În zilele noastre, studenţii au părăsit sălile de disecţie pentru ciberanatomie. Manevrele de examinare şi tratament sunt deprinse pe simulatoare, multe extrem de sofisticate şi capabile de a oferi substratul pentru multiple scenarii.
   Totul a început cu „păpuşile“ pe care se învăţa resuscitarea cardiorespiratorie, intubaţia traheală şi administrarea de droguri în urgenţe. Dar manechinele au fost din ce în ce mai perfecţionate şi au oferit şansa de a face exerciţii de plasare a liniilor venoase centrale, cateterelor arteriale, vezicale şi gastrice, a tuburilor de dren toracice. Ele au fost conectate la computere care afişează pe monitoare datele hemodinamice şi respiratorii şi, pe lângă manevrele de reanimare propriu-zise, cei care se antrenează au început să participe la rezolvarea unor situaţii complexe. Orice decizie este fie sancţionată, fie aprobată de computer şi apare pe monitor. Stopul cardiorespirator, şocul, sincopele, crizele convulsive, abdomenul acut, tamponada cardiacă, marile aritmii sunt doar câteva dintre situaţiile de mare urgenţă pentru care medicii, studenţii şi surorile sunt antrenaţi.
   Am urmărit direct, la centrul de simulare al Clinicii de pediatrie de la Universitatea statului Alabama, la Birmingham, cum cursanţii tratau un „bolnav“ cardiac. De la minut la minut, computerul introducea diferite raluri pulmonare, sufluri cardiace, zgomote abdominale, cuplate cu modificarea parametrilor vitali, şi cursanţii trebuiau să se adapteze rapid la noua situaţie, să ia o decizie şi să administreze „medicamentele“, pe care le indicau fără întârziere. Performanţa era apreciată cu un scor, iar raportul tipărit la sfârşitul exerciţiului indica zonele în care cursantul în cauză avea deficienţe. Alte exerciţii viitoare urmau să îmbunătăţească performanţa profesională şi să elimine limitele.
   Tot acolo am văzut simularea crizelor comiţiale la un manechin, crize care nu încetau decât la alegerea şi administrarea drogului potrivit. În altă încăpere am urmărit diagnosticarea şi rezolvarea unui caz de tamponadă cardiacă la copil, pe care cursanţii l-au tratat prin pericardiocenteză.
   Inventivitatea celor care produc aceste manechine este uimitoare şi, de la primele încercări limitate la manevrele de resuscitare, s-a ajuns la exerciţii de acumulare a îndemânării profesionale în cardiologia invazivă, bronhoscopie, laparoscopie, endoscopie digestivă şi urinară, chirurgie laparoscopică, neurochirurgie stereotaxică şi artroscopică. Acestea se fac cu ajutorul imaginilor de realitate virtuală şi au fost inspirate de metodele de antrenament ale personalului zburător din aviaţia civilă şi militară.
   Noul tip de învăţământ oferă celor care se antrenează şansa unor exerciţii repetate, ghidate de instructori experimentaţi, practicate fără stres, care măresc experienţa profesională a începătorilor, fără a periclita bolnavii. A apărut şi o industrie a acestor manechine perfecţionate şi computerizate şi multe spitale mari şi-au creat propriile servicii de simulare, unde fac exerciţii practice rezidenţii şi asistentele.
   În faţa unei mari cereri de materiale demonstrative, venite de la facultăţile de medicină şi serviciile medicale, proiectanţii şi producătorii fac faţă cu greu la nevoile care cresc rapid. Multe din departamentele de simulare din spitale şi-au înfiinţat propriile laboratoare de cercetare, în care iniţiază proiecte pentru noi şi noi tehnici de practică, pe care le preia industria. Ca multe alte domenii din medicină şi învăţământul medical se schimbă sub ochii noştri, cu ajutorul tehnologiei digitale.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC