Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Indicii precoce ale bolii Alzheimer

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN miercuri, 14 noiembrie 2012
   Două studii recent publicate în The Lancet Neurology ar putea ajuta la înţelegerea evoluţiei bolii Alzheimer, la îmbunătăţirea diagnosticării precoce şi a studiilor clinice pentru tratamente preventive. Cercetătorii au examinat adulţi tineri dintr-un grup de 5.000 de columbieni înrudiţi, în cadrul căruia 30% prezintă o mutaţie a genei presenilina 1 (PSEN1), ce garantează că aceştia vor dezvolta boala la vârste neobişnuit de tinere. Într-un prim studiu au fost realizate examene IRM cerebrale, teste de sânge şi, în cazuri selectate, analize ale lichidului cefalorahidian la 44 de pacienţi (din care 20 de purtători ai mutaţiei) cu vârste între 18 şi 26 de ani, care nu prezentau semne de afectare cognitivă la acel moment. S-au descoperit astfel diferenţe notabile de structură şi funcţie cerebrală între cele două grupuri, purtătorii mutaţiei PSEN1 înregistrând o activitate sporită la nivelul hipocampului şi parahipocampului şi având mai puţină substanţă cenuşie în anumite regiuni. De ase­menea, cele 20 de probe LCR analizate au găsit, la purtătorii mutaţiei, o concentraţie mai mare de amiloid beta – biomarker precoce al BA (plăcile de amiloid existând cu circa 10–15 ani înaintea semnelor clinice).
   Cercetarea a identificat niveluri crescute de amiloid beta în LCR, înainte chiar de formarea plăcilor şi cu mult înaintea instalării anticipate a afecţiunii. Cum purtătorii mutaţiei PSEN1 încep să dea semne de afectare cognitivă în jurul vârstei de 45 de ani, aceste rezultate par să demonstreze existenţa biomarkerilor la acest grup cu două decenii înaintea apariţiei simptomelor. Un alt studiu al aceluiaşi colectiv a folosit PET cu florbetapir pentru a urmări depunerea plăcilor de amiloid în creierul persoanelor cu mutaţie PSEN1, descoperind că formaţiunile încep să se acumuleze când aceştia se apropie de vârsta de 30 de ani.
   Deşi forma de boală studiată este rară, ea oferă posibilitatea căutării semnelor precoce ale afecţiunii. Printre motivele recentelor rezultate dezamăgitoare ale studiilor clinice legate de tratamentul BA se numără şi momentul derulării acestora: odată simptomele apărute, afectarea ar putea fi deja prea extinsă pentru ca medicamentele să aibă impact semnificativ. Descoperirea, înaintea apariţiei simptomelor, a indiciilor viitoarei boli, ar putea duce aşadar la reuşita studiilor clinice şi, dincolo de acestea, la progrese în prevenţia, expresiei clinice a bolii Alzheimer.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.