Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă

Himerele și medicina de transplant

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN vineri, 1 iulie 2016
     Între fascinantele povești ale mitologiei grecești este și cea a Himerei, monstru cu cap de leu și corp de șarpe sau țap, ființă născută din Typhon și Echidna, în Licia, ținut de pe coasta sudică a Turciei de azi.
     Geneticienii numesc himere acele ființe rezultate din doi sau mai mulți zigoți diferiți, prin fertilizarea a patru celule parentale. Cazurile de himerism uman spontane sunt rare: sunt citate cazuri precum cel al unui atlet olandez care avea genotipul 46, XX/46, XY, al unei femei din Anglia care avea două grupe sanguine diferite și cazul unui mascul obținut prin fertilizare artificială, care avea organe genitale interne feminine.
     Dar himerismul dirijat are potențialul de a deveni o metodă terapeutică revoluționară, prin care să se obțină organe de transplantat perfect tolerate de om. Procedeul experimental implică fertilizarea in vitroa celulelor germinale de porc și extragerea din celula embrionară a acelei părți de ADN care este responsabilă de formarea organului dorit, să zicem a pancreasului, prin procedeul CRISPR.
     În același ou se injectează celule stem umane care refac partea de ADN extrasă, oul este implantat în uterul femelei porcine și la 28 de zile se extrage embrionul care este unul porcin, cu excepția pancreasului, acesta fiind, din punct de vedere genetic, uman. În acest proces, embrionul pe care s-a intervenit nu respinge celulele stem umane „străine“, pentru că embrionul nu are un aparat imun capabil de reacție. Crescut artificial, pancreasul uman izolat va fi cea mai bună soluție de vindecare a diabetul la individul de la care s-au recoltat celulele stem.
     Acesta este scenariul ideal și, totodată, planul cercetătorilor care văd în himerele experimentale de azi precursorii unor organe de transplantat în viitor, cu disponibilitate nelimitată ce permite eliminarea completă a complicațiilor prin rejecție. Până la acea fază însă, mai este de parcurs un drum lung, iar dificultățile nu sunt deloc puține.
     Principalul stimul vine de la criza mare și crescândă a organelor de transplantat. În Statele Unite mor în fiecare zi 22 de bolnavi dintre cei care se află în așteptarea unui posibil donator. Totodată, zilnic se fac, cu succes, 79 de transplante de organe, cu o supraviețuire la cinci ani foarte bună: transplantele cardiace 76,8%, cele renale cu donator viu 92% (83,4% cu rinichi de la cadavru), transplantele hepatice cu donator viu 81,3% (74,3% cu ficat recoltat de la cadavru), transplantele pulmonare 55%.
     Listele de așteptare devin din ce în ce mai mari, cu 121.272 de candidați pentru transplant de organe înregistrați în anul 2013, când s-au efectuat 28.954 de transplante, cu organe recoltate de la 14.257 de donatori (cu 1.000 de cazuri mai puțin decât în cei doi ani precedenți).
     Restrângerea numărului de accidente majore și progresele medicinii de terapie intensivă și resuscitare micșorează însă numărul de posibili donatori. În aceste condiții, există un mare interes în descoperirea de metode alternative, care să rezolve criza medicinii contemporane de transplant, înlocuind transplantul de organe recoltate de la oameni în moarte clinică cu fabricarea de organe prin manipulare genetică.
     Institutul național de sănătate (NIH) al SUA a refuzat să participe cu fonduri la cercetările privind organele umane produse prin himerizare, pe motivul că, în stadiul actual al experimentărilor, nu se pot exclude situațiile în care prin introducerea de celule stem umane în embrioni animali se pot produce, în mod neașteptat, descendenți care au și alte caracteristici, cum ar fi un creier comparabil cu cel uman, de exemplu. O astfel de himeră ar fi greu de definit ca fiind plasată între specia umană și cea a animalului în care se dezvoltă, iar produsul rezultat din experiment, dacă supraviețuiește, poate arunca responsabilitatea încărcată de vină pe umerii experimentatorilor și ai instituției.
     În schimb, dacă această cercetare va progresa și va atinge un grad ridicat de siguranță, s-ar putea fabrica multe organe și celule de transplantat, printre care: inimă, ficat, rinichi, pancreas, cornee, plămân și neuroni producători de dopamină, pentru tratarea cazurilor de boală Parkinson.
     Tehnicile de mai sus, bine intenționate și care respectă strict criteriile de etică a cercetării, nu sunt încă total previzibile, iar cercetătorii știu că există șansa ca celulele stem umane injectate în oul animal să inducă mai multe modificări decât cele intenționate și sperate de experimentatori. De aceea, oricât de mari ar fi speranțele și așteptările legate de himerizarea pentru formare de organe necesare transplantării, înaintarea se face cu prudență și se iau precauții majore pentru a evita compromiterea cercetării prin incidente neanticipate.
     Presa comunică însă că experimentatori mai puțin inhibați de rigorile eticii practică intervenții necontrolate sau chiar ilegale, motivați de ambiție, scopuri economice și nerăbdarea de a atinge celebritatea. Astfel, prin transplantarea genei umane, care stimulează producerea lactației la vaci și capre, a fost posibil să se obțină animale al căror lapte este aproape identic cu cel al mamelor umane.
     Felurite transplantări genetice au rezultat în animale umanizate,așa cum sunt și șoarecii și maimuțele cu inteligență superioară, câinii și porcii cu fizionomii umane, ca și animale ciudate, rezultate din combinarea mai multor tipuri de ADN.
     Este genetica de azi pe cale să devină o metodă cu enorme posibilități de tratament, sau se îndreaptă spre o îndeletnicire care vrea să aducă în realitate evenimente precum cele din vechile povești cu dr. Jekyll și cu insula doctorului Moreau?

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC