Generația Y –
denumită și a milenariștilor deoarece include persoanele născute
în perioada 1980–2000, care au atins sau vor atinge maturitatea în
secolul XXI – a depășit la sfârșitul anului 2016 generația baby
boomers, detronând-o
de pe prima poziție drept cea mai numeroasă generație din istoria
Statelor Unite. Statistica de anul trecut a numărat 75,3 milioane de
milenariști și 74,9 milioane de baby
boomers
(cei născuți după al Doilea Război Mondial, între anii 1946 și
1964). În anii următori, milenariștii vor constitui partea
dominantă a populației active. Ei reprezintă deja 31% din
electoratul american și acest procent va crește. Sociologii,
analiștii de marketing, demografii, psihologii, planificatorii din
sistemele de învățământ și din departamentul forței de muncă
urmăresc cu mare atenție acest segment de populație, care va
introduce noi trăsături în națiunea americană din viitorul
apropiat. Și este deja evident că milenariștii se deosebesc clar
și în multe privințe de generația care i-a precedat.
Cele mai
importante teme sociale ale tinerilor din noul mileniu sunt educația
și sănătatea. Ei sunt dornici să muncească, dar nu la volumul și
nici în ritmul în care au făcut-o părinții și bunicii lor.
Săptămâna de lucru de 60–80 de ore le repugnă și ei consideră
că timpul petrecut cu familia sau pentru ei înșiși este cel puțin
la fel de important ca timpul de lucru, dacă nu mai mult. Sistemul
de lucru part
time
– cu jumătate de normă – li se pare mult mai acceptabil, iar un
program de lucru numai pentru o jumătate de săptămână este
preferat de foarte mulți dintre ei.
Milenariștii se consideră speciali,
deosebiți față de cei care i-au precedat și se așteaptă ca
societatea să le ofere mai multe alegeri profesionale decât în
trecut. Încrezători, orientați spre asociere, dotați cu puțină
răbdare și sinceri, uneori până la limita brutalității,
milenariștii au dovedit că nu sunt înclinați spre citit în scop
educațional, ci preferă învățarea prin sisteme interactive. Sunt
foarte pricepuți la manipularea aparatelor digitale de tot felul,
fiind o generație născută și deprinsă din timp cu computerele.
Condiția digitală vine ca un dat natural la milenariști, care nu
știu ce este viața fără aparatură computerizată.
Noua generație este mai puțin
preocupată de realizările materiale și nu își plănuiește
viitorul legat de achiziții costisitoare. Tinerii nu sunt neapărat
interesați să bifeze realizări precum: o casă mare, automobile,
casă de vacanță, garderobă scumpă sau stil de viață luxos.
Mulți preferă locuințele de dimensiuni mici, din orașe. Peste 50%
aleg să trăiască pentru multă vreme în casa părinților, în
care își amenajează – cu cheltuieli minime – un spațiu
propriu. În privința căsătoriei, milenariștii sunt mai puțin
grăbiți: vârsta medie pentru căsătorie a crescut la 27 de ani
pentru femei și 29 de ani pentru bărbați. Cel puțin jumătate din
tineri nu sunt căsătoriți și preferă conviețuirea în cuplu,
fără obligații.
Milenariștii sunt sceptici și
prudenți în privința banilor, fac mai puține datorii decât au
făcut părinții lor la începutul vieții și evită să fie legați
de obligații, rate și contracte pe termen lung. Când investesc,
milenariștii se așteaptă la profituri mari în timp scurt, ceea ce
i-a alarmat pe bancheri și pe brokeri. Politic, milenariștii
preferă o neutralitate independentă și nu se angajează cu
ușurință într-un partizanat devotat. Ideea unui sistem
pluripolitic este populară în rândurile milenariștilor, care au,
în general, o înclinație spre stânga spectrului politic. În
campania de alegeri prezidențiale din anul 2016, milenariștii au
surprins strategii electorali oferindu-și masiv susținerea
candidatului Bernie Sanders.
Privind viitorul, cei din generația
Y nu se așteaptă să aibă slujbe pe termen lung, nicidecum pe
durata vieții, și sunt pregătiți să fie puși în situația de a
trebui să învețe periodic lucruri noi. Iar atunci când sunt
angajați, arată mai puțină loialitate firmei la care lucrează
decât au avut părinții lor.
Copiii milenariștilor sunt mai calzi
și mai încrezători, au mai multă toleranță etnică și
stabilesc mai frecvent prietenii interrasiale, comparativ cu cei din
generațiile anterioare. Sunt mai interesați de călătorii, au mai
multă stabilitate emoțională, sunt mai deschiși la schimbări,
dau mai multă atenție organizării vieții lor și prevederii
riscurilor, sunt perfecționiști în grad mai mare, sunt mai puțin
individualiști, adesea sunt prinși în îndeplinirea simultană a
mai multor sarcini și au mai multă încredere în ei.
Pe lângă nevoia celor din generația
Y de a se adapta la societatea în care intră, apare ca foarte
importantă și cerința ca angajatorii, demografii, proiectanții și
sociologii să înțeleagă cât mai corect specificul gândirii,
reacțiilor, nevoilor și opțiunilor celor tineri. Aceștia vor fi,
în doar câțiva ani, segmentul cel mai numeros al populației și
vor modela, prin felul lor de a fi, imaginea secolului XXI.
