Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă

Exodul, o consecință a războiului împotriva medicilor

Viața Medicală
Conf. dr. Horia BUMBEA miercuri, 1 noiembrie 2017
     O decizie a unei instanțe a cutremurat lumea medicală, săptămâna trecută. Dar, în premieră, am văzut și luări de poziție în presă sau în rețelele sociale care puneau în discuție nivelul unei despăgubiri pentru malpraxis. Un me­dic dintr-un oraș mic, poate singurul având  acea specialitate în zona respectivă, a fost condamnat la plata unor despăgubiri în valoare de 400.000 de euro. Cu câțiva ani în urmă, o vedetă tv a produs un accident cu patru victime, dar despăgubirile au fost la jumătate. Iată că greșeala unui medic, care încerca să ajute un pacient, este de opt ori mai dur sancționată decât a unui șmecher care încerca să ajungă mai repede la film, depășind pe sens interzis.
     Dacă ținem cont că vedeta ar putea plăti compensațiile din venitul său pe un an, sau chiar mai repede, iar medicul va trebui să lucreze 36 de ani, fără salariu, pentru a achita despăgubirile la care a fost condamnat, cazul capătă accente funambulești. Acest lucru spune multe despre cum se raportează societatea românească la sistemele noastre de valori, despre poziția profesioniștilor în societate. Totodată, explică un fenomen social care va avea efecte devastatoare în viitorul apropiat.
     Se tot întreabă decidenții și marele public de ce medicii părăsesc România într-un număr constant crescut. Sau de ce fug pur și simplu din orașele mici în centrele universitare ca dintr-o zonă de război. Răspunsul nu este greu de găsit: pentru că a început, într-adevăr, un război cu medicii. Suntem atacați de mass-media, de politicieni, de grupări ostile ale publicului, de așa-zișii vindecători, de „vindecătorii” promovați în reclame mincinoase la televiziune, iar de câțiva ani suntem luați la țintă de casele de avocatură, care au văzut în sistemul sanitar o sursă de bani. Ușor de câștigat și, după cum se vede, mulți.
     Dacă în marile orașe, unde se află centrele universitare, medicii mai au cât de cât acces la tehnologie apropiată de cea de afară, dacă mai au cum să-și normalizeze veniturile, muncind de două-trei ori mai mult, e drept, dar totuși să poată supraviețui decent, în micile comunități lipsite de resurse totul este împotriva unui profesionist din sănătate. Fără dotări, cu un program infernal, în lipsa altor colegi cu aceeași specializare, medicul plătește nu doar cu sănătatea și uneori cu viața. Mai nou, pentru a nu lăsa comunități întregi fără asistență de specialitate, trebuie să fie pregătit să plătească erorile inerente în această profesie cu apartamentul primit de la părinți, cu banii pentru școala copilului, cu împrumuturi pe zeci de ani de la bancă.
     În urmă cu peste 30 de ani, se intra foarte greu la Facultatea de Medicină. A fi medic reprezenta ceva deosebit, reprezenta un statut social special, o motivație deosebită pentru cei care doreau să ajute semeni în suferință. Nimeni nu se speria că primii ani din profesie trebuia să meargă la țară, sau în orașe monoindustriale, izolate, fără istorie și fără viitor. Mai ales acolo, medicul era iubit și respectat de comunitate. Mulți spuneau proverbul lui Creangă: decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș. Acum, pe lângă birocrație, stres, ostilitatea cu care e întâmpinat medicul încă înainte de a întâlni pacientul, vorbim despre riscul de a plăti daune ca la un oraș din 2017, în timp ce profesează ca la un sat din mileniul trecut.
     Nu este de mirare că un sondaj printre candidații la medicină ne arată că un număr foarte mare dintre ei iau în calcul plecarea din țară, emigrarea, ca o soluție de a găsi o slujbă onorabilă care să îi asigure un trăi decent. De ce? Am arătat în rândurile de mai sus de ce. Cei care vor o explicație tehnică a diferenței dintre cazul șmecherului la volan și al medicului care a avut ghinion în sala de tratamente să se întrebe cine plătește?
    În accidentele rutiere plătesc asiguratorii, marile companii care încheie polițe auto. Ei au armate de avocați, au interesul să soluționeze litigiile în afara instanțelor, au forță de lobby, au putere. Medicul merge aproape singur în instanță. Modul în care a fost (probabil cu intenție) alcătuită Legea malpraxisului, scapă de griji asiguratorii și trece povara pe umerii medicului și a instituției sanitare. Colegiul Medicilor din Municipiul București a identificat, prin chestionare aplicate în rândul membrilor, principalele probleme și soluții. În pofida unei apatii suspecte a instituțiilor care ar fi trebuit să reglementeze situația, CMMB va acționa cu forța dată de cei 13.000 de membri și de prestigiul organizației, pentru a impune noi soluții legale în domeniu.
     Vom încerca să explicăm și să aducem de partea noastră presa din Capitală, pentru că marele public este la fel de lovit ca medicii în războiul avocaților cu medicii și spitalele. Pacientul plătește, până la urmă despăgubiri de miliarde, fie prin factura medicinei supraprotective, prin taxele din care se finanțează spitalele amendate, fie prin viețile pierdute pentru că nu vor mai fi medici care să le trateze.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC