Newsflash

Efectul Ferguson și decesele prin supradoză

de Dr. Martin S. MARTIN - iun. 24 2016
Efectul Ferguson și decesele prin supradoză
     În decurs de 100 de ani, de la 1900 până în 2000, mortalitatea globală în Statele Unite a scăzut de la peste 1.600 la circa 750 de decese la 100.000 de locuitori, anual. În ultimul deceniu, s-au înregistrat reduceri ale mortalității generale și ale celei specifice (cancer, accidente, omoruri, boli cardiovasculare).
     Cu toate acestea, în anul 2015, curba constant descendentă a mortalității globale și-a schimbat direcția. După datele Centrului de control și prevenție a bolilor (CDC), în 2015 s-au înregistrat 729,5 decese la 100.000 de locuitori, față de 723,2, înregistrate în anul precedent. Recent, se comunicase că mortalitatea a scăzut în majoritatea subgrupelor populaționale, cu excepția albilor de vârsta mijlocie cu venituri mici. În această subgrupă, alcoolismul, depresia, consumul de droguri și sinuciderile erau cele mai importante cauze de creștere a mortalității.
     După cauza de moarte, cele mai semnificative creșteri ale mortalității în SUA în anul 2015 s-au datorat bolii Alzheimer, omorurilor și morților neintenționate prin supradozare de droguri sau accidente. Într-o măsură mai mică, au crescut decesele prin boli cardiovasculare (pentru prima dată în treizeci de ani de scădere continuă), cancere, traumatisme, boală Parkinson, SIDA, accidente vasculare cerebrale, boli hepatice și sinucideri.
     Omuciderile au înregistrat creșteri în orașele mari, mai ales în zonele cu un procent ridicat de populație de culoare. Acest fenomen a fost numit „efectul Ferguson“, după evenimentele din suburbia orașului St. Louis din statul Missouri. În anul 2014, acolo au existat mari manifestații violente, declanșate de împușcarea de către polițiștii caucazieni a unui tânăr afro-american delincvent. Agitații similare au urmat în orașele Baltimore și New York, ducând la intimidarea forțelor de ordine, care au suferit mai multe atacuri soldate cu victime. În urma acestora, polițiștii au început să evite intrarea în cartierele unde locuiește populația săracă și unde gangurile și comerțul de droguri ilegale sunt stăpâne.
     În societatea americană, incidența bolii Alzheimer este în creștere, la fel ca morțile secundare acestei boli înfricoșătoare. În primele două trimestre ale anului 2015, morțile prin boala Alzheimer au crescut cu 3,8 cazuri la o sută de mii de locuitori. În Statele Unite, sunt în prezent peste cinci milioane de bolnavi cu Alzheimer, speranța lor de viață fiind, în medie, de șapte ani de la debutul simptomelor. Principalele cauze de moarte în boala Alzheimer sunt pneumonia și infecțiile, escarele, scăderea apetitului și disfagia, care cauzează aspirație bronhopulmonară, malnutriție, cașexie și deshidratare. Maladia reprezintă o mare provocare economică pentru societatea contemporană: costul total al îngrijirilor pentru bolnavii cu Alzheimer este de 236 de miliarde de dolari pe an, cu o medie de 18,3 milioane pe oră. Medicina actuală nu are o soluție terapeutică pentru acești bolnavi. Fără aceasta, boala va putea afecta în anul 2050 peste 16 milioane de americani, ridicând costurile îngrijirii lor la peste 1 trilion de dolari pe an.
     Nici perspectiva controlului în comercializarea drogurilor nu este mult mai optimistă. Morțile prin supradozare, mai ales la cei care folosesc opioide de sinteză, au crescut de la 14,1 la 15,2 cazuri la o sută de mii de locuitori. Tot în creștere sunt morțile neintenționate prin folosire de droguri: supradozarea și accidentele auto, care au crescut de la 39,9 la 42 de cazuri la o sută de mii de locuitori.
     Bolile vindecabile și nevindecabile ale celor vârstnici vor crește în deceniile următoare, într-o societate care îmbătrânește tot mai mult. Odată cu ele, vor spori cheltuielile pentru tratamentul și îngrijirea bătrânilor, care vor atinge niveluri fără precedent. Dacă viitorul apropiat nu se va asocia cu o refacere economică importantă și persistentă, societatea nu va putea ține pasul cu obligațiile sociale și medicale. În anul 2013, cheltuielile medicale au depășit 17% din PIB-ul Statelor Unite (totalul valorii bunurilor produse și ale serviciilor întregii națiuni într-un an) și se așteaptă să ajungă la 20% în 2017. În general, mortalitatea unei națiuni este privită ca un indicator al calității medicinii și al succesului inițiativelor de sănătate publică (campaniile antifumat, prevenirea transmisiei SIDA, reducerea factorilor de risc cardiovasculari etc.). O creștere de la un an la altul a prevalenței unor boli nu este întotdeauna legată de o deteriorare a medicinii curative și preventive, ci poate fi rezultatul unui număr mare de boli nevindecabile (Ebola, Alzheimer, infecții cu agenți rezistenți la toate antibioticele, hepatita C – până nu demult), sau al unor modificări sociale care au impact asupra mortalității (criminalitate, terorism, accidente, sinucideri).
     Riscul de moarte în Statele Unite a scăzut cu peste 60% în ultimii 75 de ani și ne putem aștepta că va evolua la fel, cu toate amenințările existente și cu toate marile eforturi pe care le cere. Menținerea unei mortalități scăzute depinde în mod direct de capacitatea de a avea un sistem medical robust, cu resurse suficiente și bine organizat.
Mortalitatea generală în SUA în secolul XX
 
     Pe lângă micile fluctuații de la an la an ale statisticilor de sănătate, legate de evoluția factorilor demografici și patologici, departamentul de securitate națională trebuie să monitorizeze și posibilele dezastre care pot surveni în istoria anilor viitori. Printre marile pericole care amenință omenirea și Statele Unite ale Americii în deceniul următor, alături de conflictele militare între state, terorismul internațional, marile crize financiare, colapsul sistemului informatic mondial și migrația necontrolată, figurează și evenimentele care au un impact direct și masiv asupra sănătății: criza apei, schimbările climaterice majore, bolile infecțioase netratabile de origine naturală sau armele biologice și prăbușirea ecosistemelor. Multe dintre acestea pot depăși cu ușurință capacitatea de funcționare a unui sistem medical, fie el oricât de bun.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe