Newsflash

Dispariția magazinelor de tip mall

de Dr. Martin S. MARTIN - aug. 18 2017
Dispariția magazinelor de tip mall
     La începutul secolului XVIII, gentilomii englezi jucau un joc cu mingi și ciocănele de lemn, pe o alee umbrită din parcul St. James din Londra. Ei numeau jocul pall-mall, stâlcind numele francez de paille-maille, cum i se spunea în Franța, de unde îl importaseră. La rândul lor, francezii aduseseră jocul din Italia, unde purta numele de pallamaglio, derivat din latinul pala-malleus. Acesta a evoluat spre croquet, dar numele lui, scurtat în mall, a rămas legat de o alee umbrită pentru plimbare, mai târziu de un loc acoperit unde se pot găsi mărfuri, gustări, răcoritoare și surse de divertisment. Din numele jocului nu a rămas în prezent decât o marcă de țigări englezești, apreciate de fumătorii din toată lumea.
     De la aleea umbroasă a venit numele aglomerărilor de magazine pe care le-au dezvoltat americanii, în paralel cu apariția suburbiilor, începând cu anii ʼ50. În marile spații închise și condiționate, decorate și parfumate, cumpărătorii de toate vârstele găseau tot ce îi atrăgea. În plus, facilități precum: restaurante, frizerii, sucursale de bănci, librării, cinematografe și spații de joacă pentru copii au contribuit la mărirea atracției acestor centre comerciale.
     Mallurile au atins apogeul gloriei în anii ʼ80–ʼ90, înlocuind „centrul”, „strada mare” și magazinele individuale și devenind locul de întâlnire preferat al adolescenților. S-au remarcat drept cel mai bun loc pentru cumpărăturile de sărbători, spațiul unde găsești orice marfă, unde mergi fără să ai grija parcării și a greutății de a cumpăra mărfuri voluminoase.
     În anii ʼ90, în SUA se construiau 140 de malluri pe an și orașele se întreceau să ridice centre comerciale din ce în ce mai mari. Din Statele Unite, mallurile s-au răspândit în întreaga lume, ca un semn al modernizării și al succesului economiei de consum.
     Un fenomen nou, cunoscut drept „criza mallurilor” a apărut recent și progresează cu repeziciune. După o statistică recentă, 40% din mallurile americane sunt pe moarte, 20–40% nu realizează profituri semnificative și 10–20% anunță că au început să aibă dificultăți. În anul 2010, se înregistraseră 35 de milioane de vizitatori ai mallurilor; trei ani mai târziu, numărul lor scăzuse la 17 milioane.
     Multe magazine universale, ca Sears, Macyʼs, Wanamaker, Bloomingdale, Abercrombie & Fitch, Gap, Kmart, au închis sau reduc în fiecare an numărul de sucursale. În malluri au apărut spații comerciale neocupate, cumpărătorii s-au redus mult, iar unele centre comerciale, pe vremuri intens frecventate, au fost închise, unele chiar abandonate și vandalizate. Nu numai că nu se mai construiesc malluri noi, dar analiștii prezic închiderea a un sfert din cele existente până în anul 2022.
     Câțiva factori au determinat acest tip de schimbări. Primul este influența negativă a ultimei mari crize economice. Decăderea mallurilor a început în anii 2006–2007, când băncile, urmate de tot complexul economic, au intrat într-o perioadă de pierderi, din care abia acum par să se refacă. Pentru câțiva ani, oamenii au cumpărat mai puțin și au vizitat centrele comerciale mai rar. Îndemnul: „cea mai bună metodă să nu cheltuiești este să nu intri în magazine” a fost respectat de mulți și pentru un timp îndelungat. Apoi a apărut un nou concept urbanistic: tot mai mulți tineri decid să caute locuințe în centrele vechi ale orașelor, evitând cumpărarea caselor supradimensionate și scumpe din suburbii.
     Un concurent serios, care s-a dezvoltat continuu în aceasta perioadă, sunt așa zisele lanțuri de supermagazine de tip cutie (big-box stores), ca Walmart, Home Depot, Office Depot, Loweʼs, Rooms To Go, Samʼs Club, Costco, Best Buy, PetSmart etc. În hale foarte mari, simple „cutii” fără nicio estetică, se expun cantități enorme de marfă, la prețuri mai mici decât cele din magazinele specializate din malluri.
     Pe de altă parte, ponderea cumpărăturilor online a crescut mult față de acum zece ani, de unde marele succes al unor supermagazine virtuale ca Amazon, e-Bay, Alibaba, plus prezența online a tuturor lanțurilor de supermagazine. În fine, pentru noua generație, a milenariștilor, mallurile care i-au fascinat pe părinții lor sunt un lucru desuet, ceva ce aparține trecutului.
    În fața „apocalipsei comerțului de tip mall” apar idei de convertire a fostelor mari spații comerciale și a parcărilor ce le aparțin în complexe de locuințe ieftine. De asemenea, se sugerează trecerea la un nou tip de unități comerciale: complexe de mici magazine și restaurante, cu scene, locuri pentru amuzament și spații deschise.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe