Newsflash

De la programul național la registrul de boli

de Conf. dr. Horia BUMBEA - nov. 27 2017
De la programul național la registrul de boli
     Diagnosticul leucemiilor, în special al formelor acute, necesită în prezent o expertiză și un grup de metode de înaltă performanță, care sunt indispensabile diagnosticului modern. Dacă în urmă cu un sfert de secol era suficient să ai un morfolog hematolog bun, pentru a stabili acest diagnostic și a diferenția subtipurile morfologice cunoscute la acea vreme, cu marja de eroare acceptată la acea vreme de circa 30%, progresul rapid în identificarea celulelor prin receptorii celulari și a mecanismelor genetice a impus în primul rând introducerea în strategia de diagnostic a unor metode imunologice – imunofenotiparea analizelor citogenetice și moleculare. În același timp, monitorizarea bolii minime reziduale s-a implementat în protocolul de management al leucemiei acute, astfel că utilizarea metodelor de imunofenotipare și biologie moleculară au devenit reprezentanți în tratamentul modern al acestor pacienți.
     În România, tratamentul leucemiilor acute a fost și este bazat pe combinații de chimioterapice (citostatice), care însă asociază toxicitate crescută – produc aplazii severe care plasează pacientul într-o perioadă critică, au risc de infecții severe –  și, nu în ultimul rând, datorită lipsei cronice de donatori și, de ce nu, a utilizării nejudicioase a produselor de sânge, în risc de complicații hemoragice. Terapiile țintite, care reprezintă o șansă în plus pentru acești pacienți, în țările cu sistem de sănătate evoluat, sunt accesate greu prin studii clinice foarte rar disponibile în România din cauza birocratizării excesive și întârzierii de aprobare a acestora.
     În urmă cu aproape o lună, s-a desfășurat al unsprezecela congres al Asociației de Citometrie din România, ocazie pentru desfășurarea mesei rotunde „Imunofenotiparea leucemiilor acute – subprogram național de sănătate publică, Analiza implementării subprogramului de diagnostic imunofenotipic, citogenetic și biomolecular al leucemiilor acute din perspectiva laboratoarelor de imunofenotipare din centrele de diagnostic”. Din păcate, autoritățile nu au onorat invitația de a participa. Organizarea acestei sesiuni a fost un prilej de a arăta că un grup de specialiști într-un domeniu performant de diagnostic, care au fost grupați în jurul asociației profesionale de citometrie de peste 10 ani, au constituit motorul demarării unui program național de diagnostic într-o zonă în care expertiza s-a creat și s-a menținut din entuziasm și dorință de a performa. Toate acestea cu eforturi proprii și fără sprijinul autorităților care reglementează activitatea medicală. Demarat la sfârșitul anului 2014, acest program a fost o gură de oxigen pentru specialiștii hematologi, care puteau accesa deja programul de transplant cu celule stem, inclusiv prin registrul donatorilor voluntari de celule stem. Aici, în România, ei nu puteau să decidă și să evalueze corect răspunsul terapeutic în funcție de subtipul prognostic de leucemie acută.
    Dacă estimarea numărului de pacienți în anul 2014 a fost bazată pe date generale cunoscute de medicii clinicieni și se plasa la circa 500 de pacienți, în prezent registrele de pacienți diagnosticați în fiecare centru arată un număr de peste 700 de cazuri de leucemii acute diagnosticate în cursul anului 2016. Cifra este comparabilă cu cea din anul anterior, 2015. Cel mai probabil această diferență este rezultatul dezvoltării programului de diagnostic și nu reprezintă o creștere a incidenței cazurilor de leucemie acută. Dacă avem în vedere incidența leucemiilor acute raportate în literatură, țara noastră s-ar situa la o estimare de aproximativ 1.200-1.400 de cazuri noi pe an, ceea ce înseamnă că rămân încă multe cazuri nediagnosticate.
    Rămân însă multe probleme legate de desfășurarea programului, dotarea insuficientă cu echipamente de laborator, a personalului, în condițiile în care nu există o normare specifică pentru această metodă, care reprezintă o activitate specială.  Aceasta necesită personal, timp și implică, de asemenea, un cost pentru laboratorul care derulează programul. Nu în ultimul rând, pregătirea și specializarea personalului, efectuată prin eforturi proprii și prin implicarea Asociației de Citometrie, dar și promovarea în grupele de lucru ale Societății de Hematologie din România, nu este evaluată corect în sistem, corespunzător complexității activității depuse. De altfel, într-un sistem de sănătate care pune problema uniformizării salarizării indiferent de tipul de activitate și de pregătirea specialistului, în care medicul nu este remunerat la un nivel corespunzător după ani de instruire în specialitate, și care pune problema includerii gărzilor în programul de lucru, nu te poți aștepta la prea multe.
     Una peste alta, această perioadă de desfășurare a programului de aproape trei ani, reprezintă un model de succes în îmbunătățirea serviciilor medicale, și se datorează  implicării specialiștilor, care au dorit să implementeze și să dezvolte capacitatea de diagnostic hematologic.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe