Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Curtea Supremă şi reforma asigurărilor de sănătate

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN joi, 9 iulie 2015
    Pentru a doua oară în trei ani, recenta lege de modificare a sistemului de asigurări medicale în Statele Unite a stat în cumpănă şi a depins de decizia Curţii Supreme. Prima data, la 28 iunie 2012, supremul for de justiţie a avut de hotărât dacă legea în cauză este sau nu constituţională, întrucât prevede sancţiuni financiare pentru cei care nu sunt de acord să respecte obligativitatea de a se înscrie într-unul din sistemele de asigurări existente. Argumentele celor care se opuneau spuneau că guvernul federal nu are dreptul să impună niciun fel de obligaţie comercială cetăţenilor. „Care ar fi deosebirea dacă guvernul te obligă să cumperi broccoli sau asigurare medicală?“, a comentat unul din judecători. Dar, cu o decizie de 5:4, Curtea Supremă a hotărât în favoarea reformei şi PPACA (Patient Protection and Affordable Care Act), mai mult cunoscută sub porecla de Obamacare, votată în Congres numai de democraţii care erau atunci majoritari şi semnată de preşedinte la 23 martie 2012, a supravieţuit. Legea a început să funcţioneze din 1 ianuarie 2014.
    De data aceasta, problema de dezbătut a fost legalitatea subvenţiilor financiare fe­derale pentru cei cu venituri mici în statele care nu au acceptat să participe la procesul iniţiat de guvernul federal de extindere a proiectului Medicaid. Douăzeci şi opt de state au căzut de acord cu guvernul să participe la acest program, iar alte douăzeci şi două au refuzat. Legea stipulează că subvenţiile (substanţiale, ajungând la unele familii la peste 10.000 de dolari pe an) să fie decise de statele participante, dar – ulterior – guvernul, motivând că a fost numai o eroare de formulare, a impus alocarea de subvenţii în toate statele. La 25 iunie 2015, Curtea Supremă a fost din nou de partea legislatorilor, cu un vot de 6 la 3. Obamacare, care a fost atacată de mai multe ori, în Congres şi în Justiţie, a supravieţuit din nou şi va rămâne o lege a statului american, cu puţine şanse de a mai putea fi anulată, sau chiar modificată în viitor.
    De ce are Obamacare oponenţi? Pentru cineva care nu cunoaşte detaliile situaţiei din medicina şi din societatea americană, oponenţii apar ca nişte indivizi egoişti, nepăsători faţă de segmentele de populaţie mai puţin favorizate şi care vor să prelungească excluderea de la îngrijirea medicală a celor fără venituri, sau cu venituri limitate.
    Dar nu e aşa. Mai întâi, înainte de aplicarea noii legi a asigurărilor medicale, cei neasiguraţi (circa patruzeci de milioane, la o populaţie de peste 319 milioane, dar care devine 335 de milioane dacă se iau în considerare imigranţii ilegali) nu erau lipsiţi de asistenţă medicală, al cărei cost era parţial acoperit de bugetele statelor.
    În al doilea rând, pentru că Obamacare este o lege prost alcătuită, formulată şi impusă de Partidul Democrat şi de preşedintele Obama, care au elaborat-o în spatele uşilor închise, consultându-se numai cu repre­zentanţii asiguratorilor şi cu politicienii. Medicii şi bolnavii au fost excluşi de la procesul scrierii acestei legi. Legea a fost votată numai de democraţii din Congresul şi Senatul american, fără să aibă niciun vot republican. În rândul populaţiei americane, legea Obamacare este foarte nepopulară şi are ca susţinători mai ales pe cei care nu lucrează (93 de milioane) şi sunt în grija asistenţei sociale.
    Continuând lista motivelor pentru care legea are numeroşi oponenţi, o altă cauză este şi faptul că legea creşte semnificativ costul asigurărilor pentru toţi cei care plătesc, oferind îngrijiri medicale gratuite multor cetăţeni care sunt sub nivelul de sărăcie şi mari reduceri celor care sunt sub nivelul de 400% al nivelului de sărăcie (nivelul de sărăcie este definit când un individ fără familie câştigă mai puţin de 11.670 de dolari pe an, o familie cu doi membri mai puţin de 15.730 de dolari şi o familie cu patru membri are un venit mai mic de 23.850 de dolari pe an).
    Pentru că, în loc să scadă costul asistenţei medicale, aşa cum a promis, legea va creşte mult costul global al îngrijirii sănătăţii, ajungând la valori atât de mari că va duce la un viitor nesigur.
    Pentru că aduce a şasea parte din economia americană (cheltuielile însumate pentru îngrijirea sănătăţii populaţiei, al cercetării ştiinţifice me­dicale, al industriilor farmaceutice şi de aparatură medicală şi al industriei asigurărilor reprezintă 17,1 % din produsul naţional brut) sub control guvernamental, deschizând calea amestecului politicienilor şi a birocraţilor guvernamentali în economie, într-o variantă nouă a capi­talismului controlat de guvern pentru prima dată aplicat într-o ţară cu o tradiţie îndelungată a pieţii libere. Şi împinge Statele Unite cu încă un pas în direcţia statului de asistenţă socială, deşi experienţa ţărilor vest-europene a dovedit că acest model nu are viabilitate de lungă durată. Citând-o pe Margaret Thatcher, „socialiştii sfârşesc inevitabil în a ajunge să cheltuiască până la epuizare banii altora“.
    Obamacare este criticabilă pentru că aduce profituri imense numai companiilor de asigurare, făcând în acelaşi timp pacienţii, spitalele şi doctorii să înregistreze pierderi financiare. Pentru că impune mari reduceri în programele de educaţie medicală, în rezidenţe şi în cercetarea ştiinţifică medicală, ceea ce vulnerabilizează în primul rând marile centre universitare, cele cărora medicina americană le datorează calitatea şi prestigiul.
    Deoarece putea fi făcută într-un mod mult mai eficace, dacă nu ar fi fost abordată de pe poziţii ideologice de extremă stângă. O reformă logică şi echilibrată ar fi putut aduce universalitatea asistenţei medicale, fără a arunca noi poveri pe umerii celor care muncesc şi produc şi fără a periclita viitorul medicinii americane. Prognoza este că în câţiva ani de aplicare a reformei Obamacare, taxele pe venit vor trebui crescute ca să facă faţă noilor cheltuieli. Dar, prin decizia de azi a Curţii Supreme americane, o lege prost făcută şi cu mare potenţial distructiv va rămâne în picioare, va fi ferită de acţiunile celor care ar vrea să o modifice în sensul bun şi îşi va arăta efectele nocive după un timp. Nu prea lung.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.