Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Cum e să practici la Paris

Viața Medicală
Dr. Cornelia Maria GLODEANU vineri, 28 august 2015
     Probabil că există mulți studenți care se întreabă cum este să fii medic în altă țară, sau care sunt diferențele dintre sistemul medical românesc și cel din străinătate. Prin acest articol, intenționez să ofer câteva răspunsuri. Cu ocazia vizitelor de lucru organizate în cadrul programului „Medvise–consiliere profesională în specializările medicale pentru o carieră de succes“, 36 de mediciniști ieșeni, printre care m-am numărat, au avut șansa de a merge într-o vizită de lucru la Spitalul Broca din Paris. Astfel, am avut posibilitatea de a vedea cum decurg zilele de lucru ale medicilor străini din diferite specializări. Scopul a fost ca studenții să înțeleagă mai multe despre diferitele specialități, ca să își poată alege în cunoștință de cauză specializarea înainte de a ajunge în pragul examenului de re­zidențiat.
     Activitatea Spitalului Broca din Paris este concentrată pe geriatrie. Studenții din anii doi-șase au avut posibilitatea să asculte doi dintre medicii practicanți de acolo, ce aveau ca specializare cardiologia și neurologia. Aceștia ne-au prezentat legătura dintre geriatrie și specializarea lor și ne-au povestit despre munca în echipă, pe care ei o depun pentru îngrijirea pacientului. Ulterior, ne-a fost prezentat spitalul. Comparându-l cu spitalele din România unde facem de obicei practica, am observat cu ușurință că diferențele sunt mari. În primul rând, în ceea ce privește aspectul. De la albul ce domină spectrul vizual de la noi, la tabloul viu colorat din Spitalul Broca. Culorile vii, calde, ce îmbracă diferit ușile și pereții, au rolul de a crea o atmosferă primitoare, dar și de a evalua capacitatea unor pacienți de distingere a culorilor: „Mergeți la ușa verde pentru următoarea consultație“. Apoi, sala de așteptare creează anxietate în rândul persoanelor ce stau la cozi interminabile în spitalele noastre, mai ales în cazul internărilor de zi. Acolo, însă, am întâlnit patru bătrâni care așteptau citind un ziar sau discutând, lângă ușile înveselite cromatic, fără să simțim tensiune în aer.
     La noi, din nefericire, nu există săli de kinetoterapie decât în spitalele mai bine dotate. Acolo unde am făcut eu practică, nu le-am întâlnit. În România, kinetoterapeutul vine la patul pacientului și îl ajută să facă exercițiile de care are nevoie, apoi pleacă. În Franța, lucrurile stau altfel. Există mai multe săli dotate cu echipamente sportive, special destinate grupelor de mușchi pe care pacientul are nevoie să le dezvolte. De asemenea, într-un cabinet au și un „covor“ conectat la un calculator. Pacientul este pus să meargă pe acel covor, descălțat. Calculatorul analizează apoi pașii pacientului din punctul de vedere al echilibrului și activității motorii,  iar datele sunt interpretate apoi de specialiști.
     M-a impresionat și centrul de cercetare din incinta spitalului, CEN STIM CO (Centre D’Expertise National en Stimulation Cognitive) – Living Lab, al cărui director este dr. Serge Reingewirtz. Acolo se îmbină într-o manieră productivă neuropsihologia, informatica, electronica și mecanica. Studenți din diferite domenii merg să-si exerseze cunoștințele dobândite și creează aparate destinate să ajute pacienții de orice vârstă: copii, adulți tineri și oameni în vârstă. Beneficiază de acest program copiii cu autism, adulții cu handicap, pacienții depresivi sau cu Alzheimer.
     Un exemplu ar fi „banalul“ scaun cu rotile care se mișcă în funcție de indicațiile pe care pacientul le dă în timp ce se joacă pe laptop/computer. Dacă intri în joc, scaunul se mișcă oferind senzația de mișcare în realitate. Se creează astfel mobilizarea activităților fizice cu ajutorul abilităților cognitive. Pacienții cu probleme neurodegenerative, de motricitate, sunt cei care beneficiază de asemenea aparate. Dacă pacienții încep să uite obiecte personale în diferite locuri, o sonerie îi va anunța că se îndepărtează de bunul propriu.
     Spitalizarea la domiciliu este o idee ce nu a fost încă implementată în România, dar există în Franța. Aceasta oferă pacienților posibilitatea de a locui în mediul lor obișnuit, unde pot beneficia de ajutorul kinetoterapeutului, ergoterapeutului, psihologului sau ortopedului. Un lucru interesant, descoperit chiar de medicii români, este că îngrijirea pacienților la domiciliu și spitalizarea de zi sunt două soluții ce oferă posibilitatea de a reduce costurile în sistemul sanitar. Îngrijirea pacienților în spital este mult mai costisitoare decât variantele amintite anterior.
     Nu în ultimul rând, evidența pacienților diferă de cea din țara noastră. Există un program informatic pe care medicii îl folosesc pentru a ține evidența persoanelor care se internează în clinică. Astfel, cu un singur click, medicul află în timp util tot istoricul bolnavului, de la motivele internării, antecedente personale patologice, până la tratamentul acestuia. Managementul timpului sporește productivitatea.
     Deși suntem puțin în urma francezilor, din perspectiva echipamentelor și a condițiilor din spital, pregătirea noastră profesională și intelectuală este la nivel înalt. De aceea, consider că, odată ajunși rezidenți, o alegere înțeleaptă ar fi să optăm pentru o bursă în străinătate. În acest fel, vom putea vedea modul în care medicii de acolo lucrează, echipamentele pe care le folosesc și, cu puțină muncă și perseverență, vom reuși să introducem exemplele pozitive și în țara noastră. Avem potențial. De ce să-l irosim?

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.