Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

"Cu sinapsele deschise"

Viața Medicală
Dr. Sorina VASILE marţi, 17 ianuarie 2012

De aproape şapte ani,Cercul Studenţesc de Neurologie şi Neurochirurgie Cluj cultivă interesul pentru creier printre tinerii curioşi şi pasionaţi de neuroştiinţe. Despre prezentările, gărzile şi cercetările studenţilor de la UMF „Iuliu Haţieganu“, în materialul drei Sorina Vasile, la rubrica Student la medicină.

 

Povestea grupului care înseamnă pasiune pentru neurochirurgie şi neuroştiinţe printre studenţii la medicină din Cluj.

   E duminică seara şi Cristina Aldea, studentă în anul III la UMF „Iuliu Haţieganu“, pune pe grupul de Facebook al Cercului Studenţesc de Neurologie şi Neurochirurgie Cluj o imagine RM a unui creier cu leziune în formă de fluture care invadează ambele emisfere cerebrale. În câteva minute sunt zeci de răspunsuri. Diagnosticul e stabilit repede: glioblastom, cea mai frecventă formă de tumoră malignă a sistemului nervos.
   De aproape şapte ani, Cercul de la Cluj cultivă astfel interesul pentru creier printre studenţii curioşi şi pasionaţi de neuroştiinţe. Totul a început când Horaţiu Ioani, atunci student (azi medic neurochirurg), a înfiinţat un grup care organizează săptămânal întâlniri unde se discută subiecte din acest domeniu, demne de toată atenţia.
   Cristina Aldea împreună cu Alexandru Tatomir sunt de anul trecut noii coordonatori ai Cercului, după ce George Ungureanu, fostul coordonator, a devenit şi el rezident pe neurochirurgie. Cristina e interesată de neuroştiinţe din liceu şi vine la Cerc din primul an de facultate. Tot de atunci merge în gărzi şi asistă la operaţii – s-a hotărât că vrea neurochirurgie după prima operaţie de adenom hipofizar pe care a văzut-o în semestrul doi din anul I.

Neurochirurgie pe înţelesul tuturor

   În fiecare joi, de la şapte şi jumătate seara, biblioteca clinicii de neurochirugie din Cluj se umple cu peste 50 de medicinişti care stau în spatele unui retroproiector şi ascultă cum un coleg (care se pregăteşte uneori şi trei săptămâni pentru această întâlnire) prezintă anatomia, fiziologia şi patologia sistemului nervos. Subiectele discutate aici sunt alese la începutul lui octombrie de coordonatorii Cercului. Anul acesta s-a insistat pe patologie, după două cursuri introductive în care studenţii au învăţat despre examenul obiectiv neurologic şi cel imagistic.
   În primele şedinţe s-a discutat despre anevrisme, AVC-uri ischemice şi hemoragice, iar apoi au fost prezentate neurinomul acustic şi glioamele.
   Studenţii îşi construiesc prezentările din cărţi de prestigiu, ca Lindsay şi Schmidek, şi se străduiesc să simplifice informaţiile în aşa fel încât să fie înţelese de toată lumea. „Vrem ca şi cei din anii mici, care nu ştiu multe despre acest subiect, să meargă acasă cu ideile de bază, iar ceilalţi să-şi completeze cunoştinţele şi să plece cu ceva noutăţi“, spune coordonatorul Cercului.
   Pentru a face cursurile mai interesante, mediciniştii sunt sfătuiţi să folosească multe animaţii şi scheme: „Când vorbim de aborduri chirurgicale încercăm să găsim filmuleţe iar dacă nu – apelăm la doctorii din clinică să ne ajute“. Uneori, Cristina şi colegul ei, Alexandru Tatomir, caută în clinică sau pe internet cazuri clinice în legătură cu subiectele discutate şi stabilesc diagnosticul împreună cu membrii Cercului.

Studenţii stau opt ore în gardă după şcoală

   Mulţi din mediciniştii care vin aici stau după şcoală câte şase-opt ore în gardă, se ţin după rezidentul de linia III şi învaţă pe teren ce au discutat la Cerc. La şedinţele săptămânale, coordonatorii programează cine şi când să meargă în gărzi. Aşa sunt stabilite perechile – studenţii care nu au mai făcut niciodată gărzi merg cu cei mai experimentaţi, care le explică ce trebuie să urmărească, unde să meargă şi ce cărţi sunt folositoare.
   Cei care vin la clinica de neurochirurgie spun că au mare noroc – personalul e foarte primitor şi rezidenţii sunt dornici să explice. La chestiunile minore, de exemplu la pansamente, medicii şi asistentele îi lasă şi pe studenţi să ajute, iar în timpul operaţiilor profesorul Ştefan Florian (cel care supervizează grupul) le explică fiecare mişcare.
   „Gărzile sunt foarte importante. Dacă vrei să fii pe această specialitate, trebuie să te ţii după rezident, să vezi urgenţele, să vezi cum e să fii trezit la trei noaptea... Să vezi dacă poţi face faţă şi, mai ales, dacă îţi place“, spune Cristina despre importanţa orelor petrecute în practică la neurochirurgie.

Entuziasmul care molipseşte

   În afară de prezentări şi gărzi, câţiva din membrii grupului lucrează şi la proiecte de cercetare pe care vor să le publice în reviste de profil din străinătate. În desfăşurare sunt două lucrări – una despre glioblastom (în colaborare cu laboratorul de oncologie de la Cluj) care cercetează efectul estrogenilor asupra acestui tip de tumoră şi cealaltă despre calitatea vieţii pacientului neurochirurgical. Pe lângă acestea două, grupul vrea să înceapă proiecte noi, deocamdată încă în faza de „prototip“ – ideile pentru cercetare au fost înscrise în concursul de granturi pe care UMF „Iuliu Haţieganu“ le oferă.
   De altfel, de la an la an, cercul are din ce în ce mai mulţi studenţi care vor să facă neurologie/neurochirurgie şi să cerceteze în acest domeniu. Coordonatorul grupului zice că nu are o explicaţie logică pentru numărul mare de oameni interesaţi: „E un domeniu fascinant. Dar, sincer, nu ştiu ce e cu entuziasmul acesta, probabil că se molipsesc de la pasiunea noastră“.
   „Mulţi din cei care ne văd se miră şi ne întreabă «cu cine facem?»“. Oamenilor le vine greu să creadă că studenţii au aceste rezultate fără să fie un profesor în permanenţă cu ei care să le coordoneze întâlnirile şi cercetările – „Asta nu înseamnă totuşi că suntem rebeli, orice decizie e trecută prin profesorul Florian, care ne ajută, de fapt, foarte mult. Dar programul e făcut doar de noi“, spune Cristina Aldea.
   Săptămâna aceasta, grupul are o sesiune specială dedicată trunchiului cerebral, în care trei studenţi vor vorbi despre anatomia şi fiziologia trunchiului, tumorile specifice şi patologia anevrismală de arteră bazilară. La sfârşitul invitaţiei adresate studenţilor pentru această ediţie, Cristina scrie: „Vă aşteptăm cu sinapsele deschise“.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.