Când vine vorba despre carnavaluri celebre, numele care ne răsună cel mai prompt în minte sunt Veneţia şi Rio de Janeiro. Această asociere este justificată deoarece amploarea forţelor desfăşurate pe perioada festivităţilor în aceste oraşe este impresionantă, iar mediatizarea lor este pe măsură. Încă îmi aduc aminte una dintre casetele video care circulau în anii chiar dinainte de 1989, cu o ediţie a carnavalului brazilian în care mi se părea că toate frumuseţile pământului defilau în convoaie luxuriant decorate, executând o coregrafie ireproşabilă. Chiar dacă suntem, cel mai adesea, asaltaţi de astfel de imagini la rostirea cuvântului

carnaval, trebuie spus că şi alte oraşe ale lumii, în afară de Rio şi Veneţia, organizează carnavaluri în această perioadă a anului. De fapt, la origine, acestea sunt sărbători organizate imediat înaintea postului Paştelui. Dar, deşi stabilirea perioadei desfăşurării lor se face în funcţie de calendarul creştin, au existat carnavaluri şi în perioada romană, în special Saturnalia şi Bacchanalia.

   Coasta de Azur încearcă să concureze Carnavalul de la Veneţia organizând între finalul lui februarie şi sfârşitul primei săptămâni din martie o serie de manifestări specifice. Anul acesta, între 18 februarie şi 9 martie, a avut loc a 21-a ediţie a Carnavalului de la Nisa, organizat pentru prima dată în 1294, însă constant doar din 1990 şi aflat în „top 10“ al celor mai mari carnavaluri ale lumii. A mai fost organizată şi a 78-a ediţie a Sărbătorii Lămâii, de la Menton. Carnavalul de la Nisa a fost dedicat Regilor Mediteranei. Pe perioada sa, s-au organizat defilări ale carelor alegorice în Piaţa Messena, aşa-numitele Corso Carnavalesque şi Corso Illuminé (cel din urmă reprezintă o defilare care se petrece seara şi este acompaniată de un spectacol de lumini), precum şi Bătălia florilor pe Promenade des Anglais, unde caravanele sunt înveşmântate în flori după concepţia creatorilor florari. În timp ce la finalul Corso-urilor străzile sunt pline de confeti multicolore şi de hârtii creponate, la finalul bătăliilor de flori oamenii din mulţime pleacă acasă cu buchete mari în care mimozele galeze, nişte flori galbene mici, delicate, pufoase, care vestesc primăvara în sudul Franţei, ocupă un loc de cinste.

    Şi la Menton există defilări diurne şi nocturne pe Promenade de Soleil, un bulevard cu traseu paralel cu ţărmul Mediteranei. Atracţia principală o reprezintă însă expoziţia din Grădina Biovès, în care se ridică anual adevărate construcţii din lămâi şi portocale, reprezentând oameni, animale, personaje de poveste sau istorice. Anul acesta, tema a fost reprezentată de Marile Civilizaţii, iar Grădina a fost populată cu oameni preistorici şi peşterile lor, Cleopatre şi piramide egiptene, zei de pe înaltul Olimp. În paralel, se organizează o Sărbătoare a Orhideei şi un târg culinar, lămâile de Menton beneficiind de condiţii climatice deosebite, care le dau o savoare aparte. Vizitatorii pot achiziţiona pentru acasă uleiul cu lămâi de Menton, dulceaţa de lămâi de Menton, mierea de portocal şi lămâi, limoncello-ul local (apropierea de Italia se respiră la fiecare sută de metri), macarons cu cremă de lămâi sau nemaipomenita tartă de lămâi cu crustă de bezea.

    Dacă la Nisa punctul forte este reprezentat de construcţia carelor alegorice de dimensiuni mari, cu tot felul de motoare şi mecanisme, parada de la Menton nu va fi ofertantă celor fascinaţi de tehnic, deoarece carele sunt de cele mai multe ori tractate de jeepuri. În schimb, Menton oferă o coregrafie mai diversă şi mai riguroasă, atenţie mai mare pentru costume şi pentru sincronizare. În ambele sărbători insă, poate ceva mai mult la Nisa, participarea întregului oraş este vizibilă: carele sunt uneori sponsorizate de familii bogate din zonă, iar actorii sunt pur şi simplu cetăţeni ai oraşului dornici să se deghizeze şi să se distreze pe parcursul zilelor de festival.

   Chiar şi o parte dintre cei reticenţi la lectura acestui text vor rezona, în momentul în care se vor afla în mijlocul mulţimii din Piaţa Messena, la rezultanta muzică–dans–bună dispoziţie–defilări carnavaleşti, simţind cum, din adâncul sufletului, le zâmbeşte chipul copilului de altădată, crescut poate în griul epocii predecembriste şi privat de asemenea libertăţi. Cu un zâmbet de copil, vă urez petrecere frumoasă!