Newsflash

Criza de apă

de Dr. Martin S. MARTIN - apr. 23 2015
Criza de apă
Cu mai mult de 70% din suprafaţa globului acoperită de ape, pare surprinzător că, în multe regiuni, omenirea se confruntă cu o criză actuală sau iminentă de multiple resurse, criză în care rolul-cheie este jucat de apa folosibilă. Din întreaga masă de apă vizibilă, numai 5% este utilă omului,  restul necesarului de apă provenind din apele freatice sau apele de suprafaţă prelucrabile.
O idee falsă spune că lipsa apei potabile, curate este o problemă a statelor subdezvoltate. Din contră, pe măsura dezvoltării economice, societăţile ajung aproape inevitabil la scăderea rezervelor acvatice şi trebuie să inventeze măsuri de adaptare, de la economisire până la creşterea producţiei de ape utilizabile. În ciuda imenselor bazine hidrografice, 36 din cele 50 de state americane se vor confrunta în următorii cinci ani cu probleme legate de resursele de apă.
În secolul XX, consumul de apă al omenirii s-a triplat, fără să se ajungă la acoperirea nevoilor de apă curată în multe ţări. În lucrarea sa „Colapsul“ („Collapse“, Viking Press 2005), Jareed Diamond vorbea despre efectele nocive asupra mediului de viaţă induse de o umanitate crescândă şi puţin grijulie. Prezenta un studiu cu concluzii pesimiste despre viitorul statului Montana, unul dintre statele cunoscute pentru frumuseţile naturale, populaţia redusă şi păstrarea în multe zone a unui mediu puţin modificat. Cel puţin aşa era cunoscută Montana multora, dar efectul ultimelor decenii a schimbat cu repeziciune realitatea şi azi viitorul resurselor de apă ale statului este incert.
Diamond a identificat doisprezece factori de schimbare a mediului generată de oameni. Pe primele trei locuri se află exploatarea excesivă a pădurilor, schimbările solului (eroziune, salinizare, scăderea fertilităţii) şi problemele de utilizare a apelor. Defrişările, mineritul şi irigarea masivă a unor întinse suprafeţe destinate agriculturii şi creşterii de animale au avut un efect negativ care a alterat climatul şi biosfera statului Montana, a cărui criză acută de apă a dus la litigii cu statul vecin Wyoming. Secetele prelungite din ultimii ani şi-au adăugat efectul.
În privinţa consumului de apă, creşterea populaţiei, urbanizarea masivă, mărirea consumului individual şi a celui introdus de industrie şi agricultură, dar mai ales risipa sunt cauze majore ale unui deficit de apă la marile oraşe. Atlanta, din statul Georgia, care a crescut rapid în ultimele decenii, aproape şi-a epuizat resursele cele mai apropiate, extrage din ce în ce mai mult apă din rezervele de adâncime şi face planuri să construiască megastaţii de desalini-zare pe coasta atlantică. Într-o regiune foarte apropiată de graniţa cu statul vecin Tennessee se află un imens lac natural, lacul Nickajack, aşezat pe cursul râului Tennessee. Georgia a încercat să obţină o modificare a graniţei, mutând-o cu două mile mai la nord, pentru a ajunge în situaţia de a „suge“ din marile resurse de apă de calitate din nord. Procesul dintre cele două state, pe care Georgia l-a pierdut, este primul exemplu de conflict de graniţă între două state americane.
Atlanta nu este singurul oraş ameninţat. Alte nouă mari oraşe americane sunt pe lista celor mai susceptibile la pericolul deficitului acut de apă în viitorul apropiat: Orlando (Florida), Tucson şi Phoenix (Arizona), Las Vegas (Nevada), Washington (DC), San Francisco şi Los Angeles (California), San Antonio şi Houston (Texas).
Situaţia cea mai critică este în California, unde recent guvernatorul Jerry Brown a anunţat introducerea reducerii obligatorii a consumului de apă cu cel puţin 25%. Sub ameninţarea amenzilor drastice ce ar urma să fie aplicate, pare că vremea irigării peluzelor şi a folosirii piscinelor individuale a trecut.
După mai bine de doi ani de secetă severă până la extremă, s-au înregistrat scăderi de nivel de apă fără precedent în râurile statului şi în primul rând a râului Colorado.
Agricultorii nu au mai primit apă suficientă şi unii dintre ei au făcut asociaţii pentru a importa apă din state vecine la un cost ridicat. Cum „statul de aur“ produce o treime din legumele şi vegetalele şi o treime din fructele şi alunele consumate în Statele Unite, se anticipează o creştere mare a tuturor preţurilor din alimentaţie, plecată de la lipsa de apă.
Prima soluţie introdusă de cele mai multe state cu nevoi crescânde de apă a fost extracţia mărită din apele de adâncime, din rezerve greu de refăcut şi care, la rândul lor, vor modifica regimul apelor de suprafaţă.
Înainte de a merge mai departe pe calea spolierii resurselor existente, cel mai mare efect pozitiv imediat l-ar avea tăierea risipei. Ştiind că la un duş se consumă peste 20 de litri, o spălare de toaletă aruncă în canalizare 5 litri, iar spălarea unei maşini consumă 30 de litri de apă, cel mai mare bine pe care l-am putea face lumii în care trăim ar fi economia şi corectarea imediată a oricăror pierderi din reţea.
Un nou fel de a gândi despre apă se impune omenirii contemporane. Fiindcă în anul 2050 populaţia lumii va creşte cu încă trei miliarde de locuitori şi numai cea a continentelor americane va trece de 1,3 miliarde. Ne vom putea potoli setea, vom fi toţi curaţi şi vom avea destulă hrană?

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe