Newsflash

Comisia de monitorizare

de Av. Cristian BĂRCAN - mar. 30 2015
Comisia de monitorizare
   Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis este o comisie existentă la nivelul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, care are ca principal obiect de activitate stabilirea existenţei unui caz de malpraxis în situaţiile în care a fost sesizată.
   Sesizarea comisiei. Comisia poate fi sesizată de: a) persoana sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia, care se consideră victima unui act de malpraxis săvârşit în exercitarea unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament; b) succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis imputabil unei activităţi de prevenţie, diagnostic şi tratament.
   Obligativitatea sesizării comisiei. Nu este obligatoriu ca persoana interesată să sesizeze iniţial comisia, iar ulterior să acţioneze în instanţă dacă nu se ajunge la un acord. Prin urmare, persoanele interesate se pot adresa fie comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, fie instanţei judecătoreşti competente, potrivit legii.
   Procedura în faţa comisiei. Ulterior sesizării, comisia desemnează, prin tragere la sorţi, din lista naţională a experţilor, un grup de experţi sau un expert care dispune de cel puţin acelaşi grad profesional şi didactic cu persoana reclamată, în funcţie de complexitatea cazului, însărcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului. Experţii întocmesc în termen de 30 de zile un raport asupra cazului, pe care îl înaintează comisiei, iar aceasta din urmă adoptă o decizie asupra cazului, în maximum trei luni de la data sesizării.
   Decizia comisiei. Comisia stabileşte, prin decizie, dacă în cauză a fost sau nu o situaţie de malpraxis. Decizia se comunică tuturor persoanelor implicate, inclusiv asigurătorului, în termen de cinci zile calendaristice. În cazul în care asigurătorul sau oricare dintre părţile implicate nu este de acord cu decizia comisiei, o poate contesta la instanţa de judecată competentă în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei.
   Trebuie menţionat că întreaga procedură de stabilire a cazurilor de malpraxis, până în momentul sesizării instanţei, este confidenţială. De asemenea, această procedură este una administrativă, care poate fi contestată în instanţă, urmând ca instanţa să decidă în final existenţa sau nu a unui caz de malpraxis.
   Despăgubirile. În situaţia în care comisia a stabilit existenţa unei situaţii de malpraxis, instanţa judecătorească competentă poate să oblige persoana responsabilă la plata despăgubirilor. Totuşi, despăgubirile se pot stabili pe cale amiabilă în cazul în care rezultă cu certitudine răspunderea civilă a asiguratului. Însă în situaţia în care asiguratul, asigurătorul şi persoana prejudiciată nu cad de acord asupra culpei asiguratului, cuantumului şi modalităţii de plată a prejudiciului cauzat printr-un act de malpraxis, despăgubirile se vor stabili de instanţa judecătorească.
   Prejudiciul se va despăgubi de asigurător în limita sumei asigurate, iar în cazul în care prejudiciul depăşeşte suma asigurată, partea vătămată poate pretinde autorului prejudiciului şi/sau părţii responsabile civilmente (exemplu: spitalul) plata diferenţei până la recuperarea integrală a acestuia.
   În ce priveşte acordarea despăgubirilor, aceasta se poate face fie sub forma unei sume globale, fie prin plăţi cu caracter viager sau temporar şi va ţine cont de toate cheltuielile pentru restabilirea sănătăţii.
   Un alt aspect important priveşte majorarea de către instanţă a despăgubirilor în situaţia în care partea prejudiciată, ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care au fost stabilite despăgubirile, a fost încadrată într-un alt grad de handicap, ca urmare a actului de malpraxis, şi s-a micşorat pensia de invaliditate. Mai mult, cuantumul despăgubirilor poate fi reexaminat la data când persoana s-a încadrat în muncă.
   Data de la care se plătesc despăgubirile este aceea a producerii actului de malpraxis, iar acestea se plătesc şi atunci când persoanele vătămate sau decedate nu au domiciliul ori reşedinţa în România, cu excepţia cetăţenilor din Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe