În cazul unor boli emergente se pune întrebarea dacă incidenţa şi prevalenţa în creştere sunt consecinţa derulării unui fenomen biologic sau urmarea unei „mode“ – şi ştiinţa are una, nu-i aşa? Lucrurile sunt încurcate mai ales în situaţiile în care diagnosticul se bazează nu atât pe explorări obiective, cât mai mult pe concluzii evolutive. Când, în anul 1943, Leo Kanner a descris la copii autismul, despre el au aflat numai câţiva pediatrii, mai ales că autismul a fost menţionat cu mai mult timp înainte ca simptom comportamental principal în schizofrenia adultului. De atunci, studiile s-au înmulţit astfel încât, în primul deceniu al mileniului, diagnosticul a fost preluat în diverse medii: social, jurnalistic şi chiar cultural, multor genii atribuindu-li-se trăsături specifice bolii Asperger, o formă uşoară de autism. Dar această digresiune ne îndepărtează de relatarea pe care intenţionăm să o facem de la conferinţa de presă organizată miercuri, 19 ianuarie a.c. de Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA), Direcţia Generală Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (DGPC) şi Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (APCCR), cu tema: O şansă în plus pentru persoanele cu autism: asistenţă specializată, specialişti certificaţi, centre de recuperare şi o Strategie Naţională asumată. Evenimentul a marcat lansarea proiectului strategic „Şi ei trebuie să aibă o şansă! – Program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist.      

   La conferinţa de presă au participat: Adelaide Katerine Tarpan de la Fundaţia RAA, manager de proiect; dr. Mihaela Ştefănescu, Fundaţia RAA, coordonator naţional de proiect, medic de familie; Elena Tudor, director general al DGPC; psih. Raluca Anton, preşedintele APCCR, coordonator formare în cadrul proiectului; Andreea Sorescu, părinte de copil cu TSA. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.