Mai
mult decât Europa, continentul nord-american înregistrează frecvent catastrofe
naturale de mari proporții, cum sunt uraganele, tornadele, inundațiile,
incendiile, cutremurele sau secetele, adesea soldate cu victime și pierderi
materiale. Cele mai expuse regiuni par să fie California, coasta de est și
Florida – zone foarte populate și cu un intens turism pe toată durata anului.
Printre
cauzele majore ale acestor dezastre se numără regiunile seismice, curenții de
aer atlantici, dispunerea structurilor de relief care facilitează o circulație
rapidă de mari mase de aer și poziționarea lângă golful Mexic – un adevărat
cazan în care se produc uriașe volume de aer supraîncălzit și umed. Acestea
sunt atrase de zonele nordice mai reci și invadează teritoriul american de la
sud la nord.
Recentul
uragan Harvey (sosit în sudul Statelor Unite pe 25 august), a fost încadrat în
categoria trei în funcție de intensitatea vântului, care a atins 179–208
km/oră. Totuși, acesta nu ar fi fost
atât de distrugător dacă nu s-ar fi întrunit două condiții neobișnuite: o mare
încărcare cu vapori de apă și un front atmosferic care i s-a opus chiar la
intrarea lui pe țărm. Astfel, uraganul a stagnat deasupra coastei de sud a
Texasului pentru mai bine de 48 de ore, descărcând uriașe cantități de
precipitații.
În
zona orașului Houston au căzut 132 de centimetri de precipitații. Volumul total
al apei descărcate de ploi peste statele Texas și Louisiana de uraganul Harvey
a fost de 103 trilioane de litri de apă, cea mai mare cantitate de precipitații
înregistrată în istoria țării. Se înțelege că pământul nu a putut absorbi un
volum atât de mare de apă, producându-se inundații devastatoare.
Până
în prezent s-au pierdut 47 de vieți omenești, iar pagubele materiale sunt
exorbitante și refacerea va cere un timp foarte lung. Se apreciază că multe
dintre casele distruse (la data de 6 septembrie fuseseră identificate peste
200.000 de case distruse) nu vor putea fi niciodată refăcute. Multe străzi,
cartiere și autostrăzi sunt încă inundate, traficul este foarte dificil și
accesul la multe zone nu este încă posibil. O altă problemă este contactul cu
apa reziduală – foarte periculos pentru localnici și salvatori, din cauza
masivei contaminări bacteriene.
După
prima săptămână a lunii septembrie, 40.000 de oameni sunt încă în adăposturi
publice. Alte câteva mii de oameni din orașele Houston și Beaumont, rămași fără
adăpost, au fost transferați în alte orașe din Texas și Louisiana. S-au înregistrat
peste 600.000 de cereri pentru despăgubiri și ajutor financiar.
O
primă estimare a costului total al pagubelor uraganului Harvey este de 190 de
miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 1% din produsul național brut al SUA pe
un an. Cifra a fost comunicată la sfârșitul lunii august 2017 în USA Today.
Cele mai mari două uragane precedente – Katrina în anul 2005 și Sandy în 2012
–, au costat 160 de miliarde și respectiv 70 de miliarde de dolari.
Impactul
economic al ultimului uragan cuprinde, la prima vedere, distrugerea
proprietăților (peste 200.000 de case, numeroase ambarcațiuni și peste un
milion de autoturisme) și a elementelor de infrastructură: drumuri, căi ferate,
poduri, sisteme de canalizare, porturi, spații de distracții, instituții,
unitățile comerciale. Acestora li se adaugă culturile agricole, fermele
piscicole, utilajele, silozurile și sistemele de irigație.
Industria
și mai ales industria petrolieră din Houston, Galveston și sudul Texasului a
suferit mari pierderi rezultate din distrugeri și din suspendarea producției.
În doar câteva zile, prețul benzinei a crescut cu 50 de cenți pe galon în toate
statele americane. Rafinăriile de mare capacitate nu au reintrat în funcțiune,
nici transporturile navale nu au fost reluate. Primele transporturi care și-au
reluat activitatea integral au fost cele aeriene, cu redeschiderea tuturor
aeroporturilor la doar două zile de la încetarea furtunii.
Statul
Texas a fost declarat zonă de urgență din primele ore și autoritățile federale
și ale statului au deplasat oamenii și resurse financiare în zona sinistrată.
La fel, societățile de asigurări au deschis birouri în cartierele cele mai
afectate și prelucrează cererile de ajutor non-stop.
În
prezent, operațiunile de salvare sunt aproape terminate. Au participat forțele
de primă intervenție, mulți voluntari locali și din statele învecinate, garda
națională a statului Texas și sute de organizații de caritate. În toată țara se
desfășoară colecții de fonduri prin voluntari, școli, biserici, diverse
companii și grupuri de artiști.
Cele mai optimiste estimări pentru
refacere dau termene de la câteva săptămâni la câteva luni, dar sunt și alte
păreri care nu întrevăd posibilitatea de a reface tot ce a fost distrus și de a
reveni la o activitate normală în mai puțin de un an.
De două zile, o altă furtună a luat
naștere din zona tropicelor atlantice, fiind botezată cu numele de Irma. Uraganul a trecut deja peste mai multe din
insulele Caraibe cu intensitate maximă (vânturi susținute cu viteză mai mare de
253 kilometri pe oră) și își continuă drumul spre coasta de nord a Cubei. De
acolo se prevede că furtuna va lovi sudul Floridei, posibil și coasta de est a
Statelor Unite.
Nu
se știe cu ce viteză se va năpusti uraganul Irma asupra coastei americane, dar
– dacă va rămâne furtună de gradul 5 – va fi cel mai puternic uragan care a
lovit vreodată America. Și este posibil ca Irma să-l detroneze pe Harvey în
domeniul distrugerilor și pierderilor.
