Bolile
alergice sunt unele dintre cele mai frecvente afecţiuni ale lumii moderne, cele
mai recente estimări ale organizaţiilor internaţionale de specialitate arătând
că unul din patru europeni vor suferi de o astfel de afecţiune de-a lungul vieţii,
ceea ce va conduce la un număr în creştere de pacienţi cu o astfel de
patologie.
Examinarea pachetului de bază propus de
Ministerul Sănătăţii pentru ambulatoriu la specialitatea alergologie –
imunologie clinică a relevat o serie de carenţe, care, în opinia noastră, vor
conduce la afectarea stării de sănătate a unui număr important de persoane din
România. Afecţiuni cu componentă alergică importantă, cum ar fi astmul,
angioedemul, dermatita atopică sau dermatita de contact alergică, nu se mai regăsesc
în pachetul de bază pentru ambulatoriu în specialitatea noastră (Secţiunea III,
punctul A – Consultaţii, 1. Alergologie şi imunologie clinică, Tabel, coloana
„Criterii de eligibilitate-prioritate pentru trimiteri din asistenţa primară“),
ceea ce va avea două posibile consecinţe: aglomerarea secţiilor de specialitate
cu o patologie care poate fi rezolvată în ambulatoriu, cu creşterea în consecinţă
a cheltuielilor în sistemul de sănătate (în contrast cu acelaşi pachet care
recomandă scăderea, de exemplu, a numărului de internări pentru astm);
diagnosticarea şi tratarea incompletă a pacienţilor alergici la nivelul
medicinii de familie sau al altor specialităţi, în ambulatoriu.
Propunem, pe această cale, următoarele:
1. Includerea, în pachetul de bază, la nivel
de ambulatoriu, a testelor cutanate alergologice specifice (prick, patch), a
testelor la agenţi fizici (cub de gheaţă, presiune, dermografism), a
spirometriei simple şi cu test bronhodilatator (explorarea funcţională
recomandată de ghidul internaţional GINA pentru diagnosticarea astmului), iniţierea
imunoterapiei specifice la aero-alergene, manevre diagnostice pentru care
medicii alergologi au competenţa necesară, obţinută în pregătirea de
specialitate din rezidenţiat, şi care în prezent sunt decontate prin sistemul
de asigurări de sănătate.
2. Introducerea astmului alergic, a
wheezingului recurent, a angioedemuluiui, a dermatitei atopice şi a dermatitei
de contact alergice între afecţiunile care pot fi diagnosticate şi tratate în
ambulatoriul de specialitate alergologie – imunologie clinică de medicii cu
această specialitate, cu un număr anual de consultaţii care poate fi stabilit
ulterior, prin norme. Precizăm că diagnosticarea şi tratarea acestor afecţiuni
în ambulatoriu de către medicii alergologi poate conduce la economii însemnate
atât pentru bugetul asigurărilor de sănătate (vs. internarea în spital), cât şi
pentru pacienţi, care, în lipsa decontării testelor, vor trebui să achite
contravaloarea acestora în ambulatoriu, o parte dintre ei neavând această
posibilitate, ceea ce va conduce la afectarea stării de sănătate a acestora şi
la costuri suplimentare pentru sistemul medical, din cauza internărilor
repetate.
3. Decontarea
imunoterapiei specifice (aşa cum se întâmplă în ţările civilizate), singurul tratament
etiologic al afecţiunilor alergice, integral pentru pacienţii cu vârsta sub 18
ani şi cu decontare 50% pentru persoanele adulte.