În timpul Primului Război Mondial, când România ciuntită părea că stă să se blocheze în sistolă, iar Germania cea de fier se iluziona, prin condiţiile de pace pe care le impusese, că au să-i aparţină Carpaţii, Dunărea şi petrolul românesc pentru un număr de ani ce se apropia vertiginos de una sută, bulgarii ridicau şi ei pretenţii. La un moment dat, acestea se limitaseră doar la trei: imobilul Capşa de pe Calea Victoriei, manuscrisele slavone de la Biblioteca Academiei Române şi… Biblioteca Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Biblioteca era, aşadar, bun naţional şi pentru vecinii noştri. Vastă şi preţioasă, ea echivala cu bibliotecile similare din vestul Europei, cuprinzând o gamă foarte largă de cărţi, de la incunabule la apariţiile zilei. Erau donaţii ale marilor medici şi profesori din secolele 19 şi 20, care fie că se formaseră ei înşişi aici, fie că formaseră ei generaţii de studenţi. În nobilul aşezământ învăţaseră între timp foarte mulţi studenţi bulgari. Călătorind, în urmă cu patruzeci de ani, în ţara lor, încă am găsit firme cu numele unor medici de altădată, cu o mândră precizare subiacentă: „absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti“… Aşa că, în 1918, bulgarii ştiau ei ce vor…
Deceniile comuniste, în furia lor biblioclastă, au distrus fondurile de carte veche. Un autodafe. O mână de ajutor au dat şi unii funcţionari, superiori inferiori, fără instinctul valorii, semidocţi, lipsiţi de fiorul cărturăresc şi chiar, în puţinătatea lor intelectuală, cinici ori de-a dreptul insolenţi. Sub presiunea ideii de „carte la zi“ – falsă, întrucât în bibliotecă nu intrau decât noutăţile sovietice şi deloc cele din Occident, unde progresul ştiinţific în domeniu cunoştea un avans uluitor –, fondul de carte veche a fost exilat decenii la rând în subsoluri sordide, uneori altele decât cele ale facultăţii, unde, neaşteptând nimic, prindeau umezeală şi mucegai, se sfacelau ori le putrezea pielea copertelor. Se fura nestingherit. Unele evadate de sub escortă apăreau în vitrinele anticariatelor, unde, descoperindu-le, răsuflai liniştit dar lăcrimai în suflet… (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
