În urmă cu doi ani,
Societatea de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) anunţa lansarea unui
proiect-pilot de intervenţie rapidă a voluntarilor în cazurile de urgenţă în
locuri publice: Există un erou în fiecare dintre voi. Conceptul
avea la bază o aplicaţie (ExistaUnErou) interconectată cu aplicaţia de
management a urgenţelor a SABIF, în aşa fel încât, atunci când dispeceratul
este alertat pentru o urgenţă în loc public, operatoarea bifează în fişa de
înregistrare a cazului o căsuţă şi, automat, intră în funcţiune aplicaţia. Se
iniţiază astfel identificarea posibililor voluntari pe o rază de un kilometru
de la locul urgenţei, cărora le este transmisă, tot automat, o alertă SMS pe
telefonul mobil. În 2013, când a fost concepută aplicaţia, doar alerta prin SMS
era posibilă, ea fiind transmisă voluntarilor înregistraţi în prealabil,
autentificaţi în aplicaţie.
De ce o mie de metri? Pentru că, aflăm de
la dr. Cristian Grasu, fost director medical SABIF, „este distanţa pe care
orice om cu o condiţie fizică acceptabilă o parcurge în maximum cinci minute;
dorinţa noastră este să ajungem mai repede de şase minute la caz, dar trebuie
luaţi în calcul toţi timpii – deschiderea aplicaţiei, citirea mesajului,
stabilirea traseului cel mai scurt etc.“.
Ideea unui asemenea sistem de alertare era
ceva mai veche la SABIF, potrivit lui Cristian Grasu: „În 2011, eram în discuţii
avansate cu un operator de telefonie mobilă, care se oferea să ne asigure o
soluţie de comunicaţii în proiectul de intervenţie rapidă în caz de urgenţă,
fiecare voluntar urmând să fie dotat cu un telefon Blackberry, compania
respectivă urmând să subvenţioneze terminalele. Din motive independente de
SABIF, nu a existat finalitate în acea ofertă“. Atunci, proiectul se numea Voluntari
în locuri publice.
La începutul lunii iunie 2014, SABIF a anunţat
extinderea aplicaţiei ExistăUnErou şi pentru telefoanele inteligente,
menţinând şi varianta de alertare prin sms. „70% din cei aproximativ 1.700 de
voluntari pe care SABIF îi are în prezent nu au smartphone“, ne-a declarat Ana
Negulescu, reprezentant SABIF. Aplicaţia este compatibilă cu sistemele de
operare Android şi iOS şi poate fi descărcată din magazinele de aplicaţii
mobile, însă doar voluntarii care au promovat un curs de 16 ore, cu nota minimă
7, şi au semnat un contract de voluntariat cu SABIF o pot folosi în cazurile de
urgenţă în locuri publice. Oricine poate fi voluntar, dacă descarcă aplicaţia şi
promovează cursul.
Cum
funcţionează sistemul
Aplicaţia SABIF respectă normele de securitate
a datelor cu caracter personal, „în aşa fel încât la voluntari nu ajung datele
personale ale pacientului, ci doar descrierea generală – sexul, vârsta, locul
în care s-a întâmplat, ce s-a întâmplat şi motivul solicitării.
După ce identifică voluntarul în raza de o
mie de metri de la locul urgenţei, aplicaţia îi trimite alerta fie prin sms,
fie prin interfaţa inteligentă, în funcţie de terminalul de care dispune
acesta. „Cu aplicaţia mobilă este mult mai simplu de lucrat, pentru că ea ştie
în ce zonă este voluntarul“, explică Cristian Grasu. După ce a primit alerta,
voluntarul vede pe hartă atât poziţia lui, cât şi a locului urgenţei şi poate
să-şi aleagă traseul. După ce a fost anunţat, voluntarul trebuie să se decidă
dacă intervine sau nu. Dacă da, trebuie să ajungă la faţa locului, să evalueze
situaţia (aşa cum a fost învăţat la curs) şi să ia măsurile care se impun. În
acest timp, voluntarul are posibilitatea să intre în legătură cu dispeceratul
SABIF, de la care să ceară informaţii. Voluntarul nu are însă acces la
telefonul de la care s-a sunat la 112. El poate transmite dispeceratului mesaje
precum: „Am ajuns“, „Nu mai este nevoie“ (în cazul în care a ajuns deja un
echipaj), „Cazul nu se confirmă“ (dacă nu a găsit victima), „Nu mai ajung“
(dacă s-a întâmplat ceva pe drum) sau detalii despre starea victimei, mai ales
dacă există o schimbare majoră, în aşa fel încât dispeceratul să aibă mai multe
informaţii şi să poată decide mai bine ce fel de echipaj trimite şi de unde.
După acordarea primului ajutor, în momentul în care cazul este predat
echipajului de urgenţă, voluntarul va raporta acest lucru, trimiţând tot prin
aplicaţie numărul maşinii şi starea victimei.
În tot acest timp, dispecerul are la
dispoziţie anumite informaţii din interfaţa de monitorizare şi control a
coordonatorului, precum şi o hartă în timp real cu urgenţele şi poziţionarea
voluntarilor, şi poate să editeze localizarea cazului, atunci când aceasta este
actualizată de voluntar. În plus, coordonatorul are statistici actualizate în
timp real referitoare la cazuri, timp de răspuns şi detalii despre activitatea
voluntarilor.
Trebuie menţionat, totuşi, potrivit Anei
Negulescu, că intervenţia voluntarilor nu o opreşte pe cea a profesioniştilor –
de la SMURD sau Ambulanţă: „Ei pot opri o hemoragie, pot face o resuscitare sau
pot linişti un pacient agitat, îi vorbesc frumos, îl aşază în poziţie laterală
de siguranţă, îl încălzesc dacă este frig afară şi face hipotermie, îl
imobilizează dacă e vorba de un accident, fractură“.
Rapoarte
optimiste
Datele se înregistrează într-un sistem de
management al cazurilor, care apoi generează rapoarte lunare privind stadiul în
care a fost predat pacientul, în cât timp se ajunge la caz, la câte alerte s-au
găsit voluntari în zona de acţiune, la câte s-a intervenit. „Din păcate,
monitorizarea exactă poate fi făcută doar pe aplicaţiile instalate pe
smartphone“, arată Ana Negulescu. Cu datele din rapoarte se poate măsura
progresul către obiectivele pe care iniţiatorii proiectului şi le-au propus:
„Să putem măsura activitatea fiecărui voluntar şi nevoile de dezvoltare
ulterioare, de îmbunătăţire a timpilor de răspuns, a modalităţilor de acţiune
etc.“.
La un an de la lansarea pe smartphone, din
rapoartele generate de aplicaţie reiese că au fost 49.589 de alerte cu cod roşu
şi galben în locurile publice, din care la 33.637 s-au identificat voluntari în
raza de acţiune, cărora li s-au trimis automat alerte – 24.836 de urgenţe de
cod roşu, 8.801 urgenţe de cod galben. La 2.224 au intervenit voluntarii (cei
cu aplicaţie pe smartphone), din care 1.585 au fost cod roşu (pericol iminent
de moarte), iar 1.263 de cazuri au fost predate echipajelor de intervenţie cu
status „pacient stabil“.
Educaţi
pentru a le păsa
Deşi această activitate presupune eforturi
din partea Societăţii de Salvare Bucureşti (SSB), pentru a găsi resursele
necesare pregătirii voluntarilor, Cristian Grasu, preşedintele acestei organizaţii,
spune că „este rentabil să-i pregătim pe aceşti oameni, chiar dacă nu îi putem
obliga să intervină – au libertate totală de a decide dacă ajută sau nu; va
exista, la un moment dat, un număr foarte mare de oameni care au trecut prin
această pregătire şi sunt potenţiali responderi. Chiar dacă, să zicem, nu a
intervenit decât de trei ori în toată activitatea lui, dacă la acele trei
intervenţii a salvat o viaţă, merită oricum“.
În plus, aceşti oameni nu numai că vor fi
potenţiali salvatori, vor fi şi educaţi în spiritul de a acţiona şi de a le
păsa de ceilalţi. „Cursul pe care îl fac le transmite şi educaţia de a le păsa
– ei învaţă nu numai ce să facă, ci şi de ce fac ceea ce fac“, explică Cristian
Grasu.
O
nouă aplicaţie
Dr. Raed Arafat, preşedintele consiliului
director al Fundaţiei pentru Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare
(SMURD), a anunţat recent, la finele lunii mai, că începe testarea unei aplicaţii
similare, care va putea fi instalată pe telefoanele mobile.
Aplicaţia Voluntar SMURD,
potrivit lui Tiberiu Fechete, directorul executiv al Fundaţiei pentru SMURD, este
un sistem complex, alcătuit din două componente: interfaţa de administrare şi
aplicaţia propriu-zisă pentru voluntar. Prin interfaţa de administrare sunt
coordonaţi voluntarii din teren, la apariţia unui incident. „Incidentele ajung
în interfaţă prin intermediul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) –
serviciul 112. Odată deschis un incident, dispecerul are opţiunea de a alertavoluntarii aflaţi în proximitate. Orice acţiune a voluntarilor, inclusiv
rapoartele de la locul incidentului sunt salvate într-o fişă de caz, ce poate
fi consultată în timp real de dispecer“.
Aplicaţia se instalează pe sistemul de
operare Android, odată cu introducerea voluntarului în sistem. Pe telefon
rulează un sistem de monitorizare a poziţiei, care va transmite date către
sistem, necesare pentru operaţiunea de alertare. „Pentru o eficienţă maximă,
dispecerul decide alertarea pe o anumită rază de la incident, dar şi după
specializările voluntarilor.“ Odată ajuns la locul incidentului, voluntarul are
posibilitatea să trimită atât materiale de tip text, sub formă de raport, cât şi
imagini foto sau video. Tiberiu Fechete spune că toate datele care tranzitează
sistemul sunt criptate. Sunt reţinute informaţii referitoare la ora exactă a
raportului, identitatea voluntarului care raportează şi alte detalii necesare.
Salvarea acestor date este optimizată, iar stocarea lor se face într‑un mediu
de tip cloud securizat, aflat în proprietatea STS.
Accesul la aplicaţie este restricţionat, ea
fiind disponibilă doar personalului şi voluntarilor SMURD special instruiţi
pentru a interveni în situaţii de urgenţă. „În această primă etapă a
proiectului-pilot, va fi inclusă o anumită categorie de voluntari SMURD –
studenţi la medicină sau persoane cu experienţă şi activitate în sistemul
medical de urgenţă din Cluj, Sibiu, Târgu Mureş şi Bucureşti. Proiectul-pilot
va avea, în prima fază, 200 de voluntari, distribuiţi în cele patru centre judeţene,
cu posibilitatea de extindere la nivel naţional“.
Raed Arafat precizează: „Dacă vorbim de
SMURD, vreau să lărgiţi ideea că acest tip de sistem poate fi folosit şi în
alte situaţii de urgenţă, nu numai pentru cele medicale“. Beneficiarii acestei
aplicaţii sunt pacienţii, arată Tiberiu Fechete, care vor primi asistenţă
medicală de urgenţă într-un timp relativ mai scurt, prin sprijinul acordat de
voluntarii SMURD. De asemenea, echipajele SMURD vor avea suportul echipelor de
voluntari ce vor veni în sprijinul misiunilor de intervenţie: „Cel mai mare
beneficiu însă îl reprezintă posibilitatea de îmbunătăţire a timpului de
răspuns al sistemului integrat medical şi tehnic de urgenţă şi prim ajutor la
anumite incidente, cum ar fi stopul cardiorespirator, fracturile, înecul,
alterarea stării de conştienţă la pacienţii cu respiraţie prezentă, prin suportul
oferit de voluntarii SMURD şi creşterea numărului de persoane care pot oferi
suport în astfel de situaţii de urgenţă“.