Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Aplicaţii mobile pentru salvatorii de vieţi

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE joi, 18 iunie 2015
Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU joi, 18 iunie 2015
    În urmă cu doi ani, Societatea de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) anunţa lansarea unui proiect-pilot de intervenţie rapidă a voluntarilor în cazurile de urgenţă în locuri publice: Există un erou în fiecare dintre voi. Conceptul avea la bază o aplicaţie (ExistaUnErou) interconectată cu aplicaţia de management a urgenţelor a SABIF, în aşa fel încât, atunci când dispeceratul este alertat pentru o urgenţă în loc public, operatoarea bifează în fişa de înregistrare a cazului o căsuţă şi, automat, intră în funcţiune aplicaţia. Se iniţiază astfel identificarea posibililor voluntari pe o rază de un kilometru de la locul urgenţei, cărora le este transmisă, tot automat, o alertă SMS pe telefonul mobil. În 2013, când a fost concepută aplicaţia, doar alerta prin SMS era posibilă, ea fiind transmisă voluntarilor înregistraţi în prealabil, autentificaţi în aplicaţie.
    De ce o mie de metri? Pentru că, aflăm de la dr. Cristian Grasu, fost director medical SABIF, „este distanţa pe care orice om cu o condiţie fizică acceptabilă o parcurge în maximum cinci minute; dorinţa noastră este să ajungem mai repede de şase minute la caz, dar trebuie luaţi în calcul toţi timpii – deschiderea aplicaţiei, citirea mesajului, stabilirea traseului cel mai scurt etc.“.
    Ideea unui asemenea sistem de alertare era ceva mai veche la SABIF, potrivit lui Cristian Grasu: „În 2011, eram în discuţii avansate cu un operator de telefonie mobilă, care se oferea să ne asigure o soluţie de comunicaţii în proiectul de intervenţie rapidă în caz de urgenţă, fiecare voluntar urmând să fie dotat cu un telefon Blackberry, compania respectivă urmând să subvenţioneze terminalele. Din motive independente de SABIF, nu a existat finalitate în acea ofertă“. Atunci, proiectul se numea Voluntari în locuri publice.
    La începutul lunii iunie 2014, SABIF a anunţat extinderea aplicaţiei ExistăUnErou şi pentru telefoanele inteligente, menţinând şi varianta de alertare prin sms. „70% din cei aproximativ 1.700 de voluntari pe care SABIF îi are în prezent nu au smartphone“, ne-a declarat Ana Negulescu, reprezentant SABIF. Aplicaţia este compatibilă cu sistemele de operare Android şi iOS şi poate fi descărcată din magazinele de aplicaţii mobile, însă doar voluntarii care au promovat un curs de 16 ore, cu nota minimă 7, şi au semnat un contract de voluntariat cu SABIF o pot folosi în cazurile de urgenţă în locuri publice. Oricine poate fi voluntar, dacă descarcă aplicaţia şi promovează cursul.

 

Cum funcţionează sistemul

 

    Aplicaţia SABIF respectă normele de securitate a datelor cu caracter personal, „în aşa fel încât la voluntari nu ajung datele personale ale pacientului, ci doar descrierea generală – sexul, vârsta, locul în care s-a întâmplat, ce s-a întâmplat şi motivul solicitării.
    După ce identifică voluntarul în raza de o mie de metri de la locul urgenţei, aplicaţia îi trimite alerta fie prin sms, fie prin interfaţa inteligentă, în funcţie de terminalul de care dispune acesta. „Cu aplicaţia mobilă este mult mai simplu de lucrat, pentru că ea ştie în ce zonă este voluntarul“, explică Cristian Grasu. După ce a primit alerta, voluntarul vede pe hartă atât poziţia lui, cât şi a locului urgenţei şi poate să-şi aleagă traseul. După ce a fost anunţat, voluntarul trebuie să se decidă dacă intervine sau nu. Dacă da, trebuie să ajungă la faţa locului, să evalueze situaţia (aşa cum a fost învăţat la curs) şi să ia măsurile care se impun. În acest timp, voluntarul are posibilitatea să intre în legătură cu dispeceratul SABIF, de la care să ceară informaţii. Voluntarul nu are însă acces la telefonul de la care s-a sunat la 112. El poate transmite dispeceratului mesaje precum: „Am ajuns“, „Nu mai este nevoie“ (în cazul în care a ajuns deja un echipaj), „Cazul nu se confirmă“ (dacă nu a găsit victima), „Nu mai ajung“ (dacă s-a întâmplat ceva pe drum) sau detalii despre starea victimei, mai ales dacă există o schimbare majoră, în aşa fel încât dispeceratul să aibă mai multe informaţii şi să poată decide mai bine ce fel de echipaj trimite şi de unde. După acordarea primului ajutor, în momentul în care cazul este predat echipajului de urgenţă, voluntarul va raporta acest lucru, trimiţând tot prin aplicaţie numărul maşinii şi starea victimei.
    În tot acest timp, dispecerul are la dispoziţie anumite informaţii din interfaţa de monitorizare şi control a coordonatorului, precum şi o hartă în timp real cu urgenţele şi poziţionarea voluntarilor, şi poate să editeze localizarea cazului, atunci când aceasta este actualizată de voluntar. În plus, coordonatorul are statistici actualizate în timp real referitoare la cazuri, timp de răspuns şi detalii despre activitatea voluntarilor.
    Trebuie menţionat, totuşi, potrivit Anei Negulescu, că intervenţia voluntarilor nu o opreşte pe cea a profesioniştilor – de la SMURD sau Ambulanţă: „Ei pot opri o hemoragie, pot face o resuscitare sau pot linişti un pacient agitat, îi vorbesc frumos, îl aşază în poziţie laterală de siguranţă, îl încălzesc dacă este frig afară şi face hipotermie, îl imobilizează dacă e vorba de un accident, fractură“.

 

Rapoarte optimiste

 

    Datele se înregistrează într-un sistem de management al cazurilor, care apoi generează rapoarte lunare privind stadiul în care a fost predat pacientul, în cât timp se ajunge la caz, la câte alerte s-au găsit voluntari în zona de acţiune, la câte s-a intervenit. „Din păcate, monitorizarea exactă poate fi făcută doar pe aplicaţiile instalate pe smartphone“, arată Ana Negulescu. Cu datele din rapoarte se poate măsura progresul către obiectivele pe care iniţiatorii proiectului şi le-au propus: „Să putem măsura activitatea fiecărui voluntar şi nevoile de dezvoltare ulterioare, de îmbunătăţire a timpilor de răspuns, a modalităţilor de acţiune etc.“.
    La un an de la lansarea pe smartphone, din rapoartele generate de aplicaţie reiese că au fost 49.589 de alerte cu cod roşu şi galben în locurile publice, din care la 33.637 s-au identificat voluntari în raza de acţiune, cărora li s-au trimis automat alerte – 24.836 de urgenţe de cod roşu, 8.801 urgenţe de cod galben. La 2.224 au intervenit voluntarii (cei cu aplicaţie pe smartphone), din care 1.585 au fost cod roşu (pericol iminent de moarte), iar 1.263 de cazuri au fost predate echipajelor de intervenţie cu status „pacient stabil“.

 

Educaţi pentru a le păsa

 

    Deşi această activitate presupune eforturi din partea Societăţii de Salvare Bucureşti (SSB), pentru a găsi resursele necesare pregătirii voluntarilor, Cristian Grasu, preşedintele acestei organizaţii, spune că „este rentabil să-i pregătim pe aceşti oameni, chiar dacă nu îi putem obliga să intervină – au libertate totală de a decide dacă ajută sau nu; va exista, la un moment dat, un număr foarte mare de oameni care au trecut prin această pregătire şi sunt potenţiali responderi. Chiar dacă, să zicem, nu a intervenit decât de trei ori în toată activitatea lui, dacă la acele trei intervenţii a salvat o viaţă, merită oricum“.
    În plus, aceşti oameni nu numai că vor fi potenţiali salvatori, vor fi şi educaţi în spiritul de a acţiona şi de a le păsa de ceilalţi. „Cursul pe care îl fac le transmite şi educaţia de a le păsa – ei învaţă nu numai ce să facă, ci şi de ce fac ceea ce fac“, explică Cristian Grasu.

 

O nouă aplicaţie

 

    Dr. Raed Arafat, preşedintele consiliului director al Fundaţiei pentru Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), a anunţat recent, la finele lunii mai, că începe testarea unei aplicaţii similare, care va putea fi instalată pe telefoanele mobile.
    Aplicaţia Voluntar SMURD, potrivit lui Tiberiu Fechete, directorul executiv al Fundaţiei pentru SMURD, este un sistem complex, alcătuit din două componente: interfaţa de administrare şi aplicaţia propriu-zisă pentru voluntar. Prin interfaţa de administrare sunt coordonaţi voluntarii din teren, la apariţia unui incident. „Incidentele ajung în interfaţă prin intermediul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) – serviciul 112. Odată deschis un incident, dispecerul are opţiunea de a alertavoluntarii aflaţi în proximitate. Orice acţiune a voluntarilor, inclusiv rapoartele de la locul incidentului sunt salvate într-o fişă de caz, ce poate fi consultată în timp real de dispecer“.
    Aplicaţia se instalează pe sistemul de operare Android, odată cu introducerea voluntarului în sistem. Pe telefon rulează un sistem de monitorizare a poziţiei, care va transmite date către sistem, necesare pentru operaţiunea de alertare. „Pentru o eficienţă maximă, dispecerul decide alertarea pe o anumită rază de la incident, dar şi după specializările voluntarilor.“ Odată ajuns la locul incidentului, voluntarul are posibilitatea să trimită atât materiale de tip text, sub formă de raport, cât şi imagini foto sau video. Tiberiu Fechete spune că toate datele care tranzitează sistemul sunt criptate. Sunt reţinute informaţii referitoare la ora exactă a raportului, identitatea voluntarului care raportează şi alte detalii necesare. Salvarea acestor date este optimizată, iar stocarea lor se face într‑un mediu de tip cloud securizat, aflat în proprietatea STS.
    Accesul la aplicaţie este restricţionat, ea fiind disponibilă doar personalului şi voluntarilor SMURD special instruiţi pentru a interveni în situaţii de urgenţă. „În această primă etapă a proiectului-pilot, va fi inclusă o anumită categorie de voluntari SMURD – studenţi la medicină sau persoane cu experienţă şi activitate în sistemul medical de urgenţă din Cluj, Sibiu, Târgu Mureş şi Bucureşti. Proiectul-pilot va avea, în prima fază, 200 de voluntari, distribuiţi în cele patru centre judeţene, cu posibilitatea de extindere la nivel naţional“.
    Raed Arafat precizează: „Dacă vorbim de SMURD, vreau să lărgiţi ideea că acest tip de sistem poate fi folosit şi în alte situaţii de urgenţă, nu numai pentru cele medicale“. Beneficiarii acestei aplicaţii sunt pacienţii, arată Tiberiu Fechete, care vor primi asistenţă medicală de urgenţă într-un timp relativ mai scurt, prin sprijinul acordat de voluntarii SMURD. De asemenea, echipajele SMURD vor avea suportul echipelor de voluntari ce vor veni în sprijinul misiunilor de intervenţie: „Cel mai mare beneficiu însă îl reprezintă posibilitatea de îmbunătăţire a timpului de răspuns al sistemului integrat medical şi tehnic de urgenţă şi prim ajutor la anumite incidente, cum ar fi stopul cardio­respirator, fracturile, înecul, alterarea stării de conştienţă la pacienţii cu respiraţie prezentă, prin suportul oferit de voluntarii SMURD şi creşterea numărului de persoane care pot oferi suport în astfel de situaţii de urgenţă“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.