Anul 2013 a însemnat, pentru întreaga lume,
un pas înainte în era digitală – o epocă globală caracterizată de numeroase
schimbări, al căror impact probabil asupra economiei mondiale va fi de două-trei
ori mai puternic decât cel al revoluţiei industriale. Aproximativ 90% din
totalul datelor de la nivel mondial au fost create în ultimii doi ani. Până în
2020, volumul de date stocate ar putea fi de 50 de ori mai mare decât cel din
2010. Mulţi experţi consideră această masivă explozie de date o nouă sursă de
profit, ba chiar o nouă categorie de bunuri. Această abundenţă de date este
stimulată de faptul că internetul este aproape omniprezent. Telefoanele
inteligente vor conecta la internet alte două-trei miliarde de oameni din întreaga
lume până în 2020. În acelaşi timp, miliardele de senzori încorporaţi în
diverse aparate monitorizează de la tractoare la motoare cu reacţie, iar
progresele computerelor permit o intensificare masivă a stocării şi analizei
datelor.
În acest mediu, fluenţa gestionării şi
analizei datelor va fi vitală pentru succesul organizaţiilor. Un studiu
publicat în 2011 de Erik Brynjolfsson şi colab., de la MIT, a arătat că acele
companii în care deciziile se iau pe baza analizei datelor au prezentat o rată
a productivităţii cu 5–6% mai ridicată faţă de celelalte companii. Capacitatea
de a aduna, organiza, extrage informaţii şi tranzacţiona date a devenit, în
momentul de faţă, o competenţă de bază în toate domeniile.
Schimbările generate de noii furnizori de
date şi de noile metode de analiză a acestora se răspândesc atât în sectorul
public, cât şi în cel privat. Netflix,
popularul site web de redare în flux a videoclipurilor, s-a folosit de vasta sa
bază de date de căutări, vizualizări, întreruperi şi păreri ale utilizatorilor
pentru a concepe serialul „House of
Cards“, special pentru vizualizarea pe internet. Serialul avea la bază un
regizor cunoscut (David Fincher), un actor la fel de cunoscut (Kevin Spacey) şi
replici împrumutate dintr-o cunoscută producţie britanică cu acelaşi nume –
toate acestea crescând semnificativ cota de popularitate a Netflix.
Şi în alte domenii, procesul decizional
bazat pe date aplicat dezvoltării producţiei, marketingului şi interacţiunilor
cu clienţii va deveni rapid regula, completând (în unele cazuri, înlocuind)
intuiţia şi experienţa. Influenţează, de asemenea, fluxurile de aprovizionare,
reorganizează programul de muncă al angajaţilor şi optimizează procesele de
producţie. Este posibil ca o schimbare semnificativă să apară între diversele
domenii de activitate, deoarece accesul privilegiat la date trasează noi graniţe
ale competiţiei. Companiile care dispun de seturi complexe de date vor dobândi
o tot mai mare capacitate de a acţiona pe pieţe din afara domeniului lor tradiţional,
iar liderii sunt deja pregătiţi să profite de noile oportunităţi. Alibaba, compania chineză de comerţ
electronic, oferă furnizorilor mici şi mijlocii din reţeaua sa posibilitatea de
a accesa credite bancare; Alibaba a
finanţat deja 320.000 de companii (cu peste 16 miliarde de dolari, în total)
folosind datele tranzacţiilor pentru a gira împrumutul şi a realizat aceasta într-o
manieră mult mai eficientă decât o bancă obişnuită.
La
rândul lor, guvernele devin conştiente că analiza datelor le poate modifica poziţia
la nivel global. Singapore, de exemplu, are un plan pentru următorul deceniu,
prin care vizează dezvoltarea unei industrii solide de informaţii şi comunicaţii,
inclusiv de analiză a datelor. Mai recent, autorităţile au lansat o iniţiativă
de acces liber al datelor, incluzând mari volume de date guvernamentale.
Cu toate acestea, deşi multe organizaţii
recunosc importanţa analizei datelor, există variaţii ample ale intenţiei lor
de a o adopta. Companiile care s-au grăbit să facă acest lucru – printre ele Amazon şi Tesco – şi care au adunat rapid resurse umane valoroase şi experienţă
schimbă acum viteza pentru a maximiza impactul analizei asupra organizaţiilor
lor. Cu toate acestea, mult mai multe organizaţii sunt încă la început în acest
domeniu. Vestea cea bună este că multe companii vor fi capabile să accelereze
ritmul schimbării. Resursele umane reprezintă un sector promiţător. Pentru a
profita de potenţialul analizei datelor, este nevoie de numeroşi experţi cu
solide cunoştinţe tehnice. Pentru moment, există un număr redus de persoane
specializate în managementul datelor şi analitică avansată, precum şi de
„traducători“ speciali – aceia ai căror cunoştinţe îmbină IT-ul cu datele,
analitica şi procesul decizional la nivel de companie.
Traducătorii sunt esenţiali pentru
complexele eforturi de transformare depuse de multe entităţi din mediul
comercial. Universităţile se adaptează rapid la cererea în creştere şi multe
dintre ele au lansat programe interdisciplinare, care combină competenţele în
analiza datelor cu cele de afaceri.
Progresele tehnologice rapide facilitează,
de asemenea, conştientizarea impactului analiticii. Pentru multe companii, una
dintre cele mai complexe provocări a fost să transforme observaţiile furnizate
de modelele statistice în schimbări reale în operaţiunile de zi cu zi. Celor
din primele linii le-au lipsit instrumentele intuitive care corelează observaţiile
cu acţiunea. Însă progresele din domeniul vizualizării datelor, ciclurile mai
rapide de dezvoltare a aplicaţiilor şi consumerizarea constantă a tehnologiei
contribuie la schimbarea situaţiei, oferindu-le managerilor soluţii
personalizate, uşor de înţeles. De exemplu, Climate
Corporation, recent achiziţionată de compania Monsanto, deţine date meteorologice înregistrate pe o perioadă de
peste 30 de ani, date despre productivitatea terenurilor înregistrate pe o
perioadă de peste 60 de ani de şi mai mulţi terrabiţi de informaţii despre
tipurile de sol. Mulţumită acestui izvor de informaţii istorice şi algoritmi
sofisticaţi, compania le oferă fermierilor sfaturi contra cost printr-un portal
online intuitiv.
Pe măsură ce organizaţiile profită de
aceste oportunităţi pentru a inova, a maximiza profitul sau a creşte
productivitatea, echipele de conducere vor trebui, la rândul lor, să se
adapteze. Stabilirea unor noi strategii bazate pe date, gestionarea unor noi
depozite de informaţii, de mari proporţii, găsirea de noi parteneri de afaceri şi
impulsionarea organizaţiei printr-o nouă misiune, toate acestea vor avea nevoie
de o nouă capacitate de management.
Organizaţional, companiile inovează în
permanenţă. În 1961, Ampex, un producător
de electronice californian, a devenit prima companie care a utilizat, oficial,
titulatura chief financial officer,
astăzi omniprezentă. Este posibil ca, pentru managerii din era digitală, să fie
nevoie să se creeze noi funcţii: chief
digital officer, chief analytics
officer sau chief data officer,
deşi puţine companii au luat astfel de măsuri până acum. Pe viitor, succesul
global al unei organizaţii va impune ca managerul responsabil de aceste activităţi
să fie un membru de încredere al echipei de conducere de la cel mai înalt
nivel.
Puţini manageri au reuşit vreodată să dobândească
abilităţi de gestionare în domenii cu totul noi, în paralel cu crearea de echipe
formate din persoane cu talente necunoscute până atunci. Opţiunile strategice
sunt în aceeaşi situaţie, poate asemănătoare cu aceea în care mass-media a
inaugurat o nouă eră a marketingului sau în care globalizarea a necesitat o
remodelare radicală a aspectelor organizaţionale.
În 2014 şi în anii care vor urma,
directorii executivi şi consiliile de administraţie ale companiilor vor trebui
să stabilească noi priorităţi, să investească înţelept şi să accepte să
experimenteze. În vremuri în care schimbările majore sunt imposibil de evitat,
recompensele vor reveni acelora care, deşi precauţi, vor fi pregătiţi să acţioneze
cu îndrăzneală şi rapiditate.
© Project Syndicate, 2013. www.project-syndicate.org
Traducere din limba
engleză de Sorana Graziella Cornea
Dominic Barton este directorul
executiv al companiei de consultanţă în management McKinsey & Company. |