Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă

Adrian Covic

Viața Medicală
Prof. dr. Peter MANU vineri, 21 ianuarie 2011

   Despre Adrian Covic e uşor să afli că s-a născut în 1967, că a absolvit Facultatea de Medicină ca şef de promoţie în 1991 şi că a făcut lungi stagii de cercetare şi specializare clinică în Nefrologie în Anglia (1992–1993) şi Franţa (1997). Mai poţi afla, din Google Scholar, că a publicat 35 de articole care au fost, fiecare, citate de cel puţin 25 de ori în lucrările altora. Un palmares impresionant, care ar justifica un post de profesor la orice universitate din lume. La fel de uşor se poate afla că Adrian Covic îngrijeşte bolnavi la Iaşi şi că în 2008 a candidat pentru postul de rector al universităţii locale. A câştigat o persoana mai în vârstă, intens mediatizată în România, cu o operă ştiinţifică pe cât de vastă pe atât de lipsită de ecou în străinătate. Privit de la New York, Adrian Covic mi se pare modelul liderului care aduce România în atenţia celor ale căror inteligenţă şi realizări fac posibil progresul medicinii. (...)


 
 

   Despre Adrian Covic e uşor să afli că s-a născut în 1967, că a absolvit Facultatea de Medicină ca şef de promoţie în 1991 şi că a făcut lungi stagii de cercetare şi specializare clinică în Nefrologie în Anglia (1992–1993) şi Franţa (1997). Mai poţi afla, din Google Scholar, că a publicat 35 de articole care au fost, fiecare, citate de cel puţin 25 de ori în lucrările altora. Un palmares impresionant, care ar justifica un post de profesor la orice universitate din lume. La fel de uşor se poate afla că Adrian Covic îngrijeşte bolnavi la Iaşi şi că în 2008 a candidat pentru postul de rector al universităţii locale. A câştigat o persoana mai în vârstă, intens mediatizată în România, cu o operă ştiinţifică pe cât de vastă pe atât de lipsită de ecou în străinătate. Privit de la New York, Adrian Covic mi se pare modelul liderului care aduce România în atenţia celor ale căror inteligenţă şi realizări fac posibil progresul medicinii.
    Adrian Covic e cunoscut pentru cercetări care au clarificat prezenţa, severitatea şi implicaţiile pierderii elasticităţii arteriale la bolnavii cu boli ale rinichilor. Această problemă este subiectul unui articol semnat de el ca prim autor, care a fost citat de 62 de ori în literatura de specialitate (Covic A, Gusbeth-Tatomir P, Goldsmith DJ. Arterial stiffness in renal patients: an update. Am J Kidney Dis. 2005 Jun; 45(6):965–77) şi din care vom prezenta cititorilor cele mai semnificative detalii. Înainte de a fi onorată cu invitaţia de a contribui cu acest articol pentru una din cele mai prestigioase reviste ale domeniului, echipa Covic se făcuse cunoscută drept lider în studiul hemodinamicii arteriale: • Covic A et al. Successful renal transplantation decreases aortic stiffness and increases vascular reactivity in dialysis patients. Transplantation. 2003 Dec; 15;76(11):1573–7 • Covic A et al. Haemodialysis acutely improves endothelium-independent vasomotor function without significantly influencing the endothelium-mediated abnormal response to a beta 2-agonist. Nephrol Dial Transplant. 2004 Mar; 19(3):637–43 • Covic A et al. The influence of dialytic modality on arterial stiffness, pulse wave reflections, and vasomotor function. Perit Dial Int. 2004 Jul-Aug; 24(4):365–72 • Covic A et al. Acute effect of CyA A (Neoral) on large artery hemodynamics in renal transplant patients. Kidney Int. 2005 Feb; 67(2):732–7).
    Scăderea elasticităţii (complianţei) arteriale are un rol fundamental în geneza hipertensiunii sistolice şi deci a hipertrofiei ventriculului stâng şi a mortalităţii cardiovasculare. Fenomenul este cunoscut de mai mult de un secol şi a fost denumit, mai mult sau mai puţin corect, arterioscleroză. Mult mai recentă este însă descoperirea faptului că „rezistenţa” arterială este mult mai mare la bolnavii cu insuficienţă renală severă, o corelaţie produsă de hipervolemie, calcificări vasculare, microinflamaţii, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, accelerarea oxidării lipidelor şi anomalii ale sistemului oxidului nitric. La rândul ei, scăderea complianţei arteriale poate agrava insuficienţa renală prin intermediul barotraumelor suferite de arteriolele aferente.
    De un interes deosebit mi s-a părut contribuţia echipei Covic la clarificarea legăturii dintre calcificarea vasculară şi rezistenţa arterială. Predecesorii lui Covic, care au utilizat ecografii ale marilor artere, au stabilit că prezenţa calcificărilor vasculare are valoare prognostică pentru mortalitatea cardiovasculară a bolnavilor cu afecţiuni renale. Împreună cu cercetători de la Renal and Transplantation Unit, Guy’s Hospital Londra, Covic a studiat această problemă cu mai multă precizie, pentru că a utilizat tomografia cu fascicul de electroni (Haydar AA, Covic A, Colhoun H, Rubens M, Goldsmith DJ. Coronary artery calcification and aortic pulse wave velocity in chronic kidney disease patients. Kidney Int. 2004 May; 65:1790–4). În acest studiu (care a fost, după Google Scholar, citat de nu mai puţin de 87 de ori), tomografiile au fost corelate cu măsurători ale velocităţii undei pulsatile arteriale la un grup de 55 de bolnavi. Prezenţa calcificărilor vasculare a fost asociată cu anomalii în transmisia undei pulsatile arteriale global şi după ajustarea cu privire la vârstă, intervalul de timp de la iniţierea tratamentului cronic cu dializă şi magnitudinea indicatorilor biologici ai inflamaţiei.
    Covic nu uită să abordeze şi consecinţele practice ale investigaţiilor sale. La bolnavii cu insuficienţă renală severă, ameliorarea rezistenţei vasculare poate fi obţinută cu inhibitori ai receptorilor angiotensinei, demonstrată prin superioritatea losartanului în comparaţie cu tratamentul cu hidroclorotiazidă. Şi mai eficace pare să fie dubla blocadă a sistemului renină-angiotensină-aldosteron cu perindopril şi indapamidă. În viitor, aflăm de la profesorul ieşean, progresul va depinde de introducerea în clinică a unui grup de molecule care vor influenţa rata de înnoire a colagenului şi elastinei din peretele arterial.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC