Newsflash

50 de ani de la primul transplant cardiac

de Dr. Martin S. MARTIN - ian. 4 2018
50 de ani de la primul transplant cardiac
     În dimineața zilei de 4 decembrie 1967, întreaga omenire a fost zguduită de o veste aproape incredibilă: în ziua precedentă, unui bolnav din Africa de Sud i se înlocuise cu succes inima bolnavă cu una sănătoasă. Cei mai mulți au crezut că s-a găsit soluția împotriva morții. Multora li se părea că medicina a avansat atât de mult încât, atunci când cineva va ajunge la ultimele sale zile, se va prezenta la spital și în scurt timp se va întoarce acasă mult mai sănătos, cu o inimă nouă, gata să înceapă o nouă viață.
     N-a fost așa. Primul transplant cardiac al fraților Christiaan și Marius Barnard, efectuat la spitalul Groote Schuur din Capetown, a fost urmat de un val de transplantări în mai multe țări, dar mortalitatea imediată a procedurii a fost ridicată. Două alte mari obstacole au apărut că se vor opune unei largi răspândiri a operației de transplant de inimă: severitatea sindromului de rejecție și dificultatea de a obține inimi viabile de la donatori compatibili.
     Un mare efort în dezvoltarea tehnicii de transplant a cordului, după numeroși ani de cercetare și experimentare, a fost făcut de chirurgii americani Norman Shumway și Richard Lower, de la Stanford, și de Adrian Kantrowitz, de la New York. Ei se aflau într-o cursă strânsă, care urmărea primatul operației de transplant a inimii, când echipa sud-africană, care preluase tehnica de la pionierii americani, a avut îndrăzneala de a face intervenția care i-a proiectat în istoria medicinei.
     Se poate spune că transplantul de inimă este un produs al științei medicale americane, care a fost privată de celebritatea internațională de un fost elev al său.
     Un mare ajutor a venit de la introducerea în uz a ciclosporinei, în 1983, care a atenuat răspunsul imun și a micșorat riscul de rejecție a inimii transplantate.
     În prezent, din cei circa patru mii de bolnavi care așteaptă în fiecare an procurarea unei inimi de la un donator compatibil, 3.209 sunt operați cu succes și circa 85–90% sunt în viață la cinci ani de la intervenție, conform datelor publicate de American Society of Transplantation.
     Alte două mari realizări care vin în ajutorul chirurgiei de transplant cardiac sunt inimile artificiale, care pot fi implantate pentru a permite supraviețuirea pacientului până la găsirea unei inimi potrivite, și tehnica de prelevare a inimii de la donori, care a adăugat la refrigerare inserarea circulației artificiale mecanice, oferind o supraviețuire mai lungă și o păstrare mai intactă a organului. Astfel, se pot recolta inimi de la donatori de la mare distanță, care apoi pot ajunge viabile și funcționale la centrul medical unde se va efectua transplantarea.
     Fără să aibă aplicare imediată, manipularea genetică face posibilă hibridizarea unor animale precum porcul, de la care se poate recolta, în câteva luni, o inimă porcină cu echipamentul genetic al bolnavului de transplantat. Este posibil ca prin metoda himerizărilor să se rezolve lipsa de organe care limitează  medicina de transplant.
     Primul transplant cardiac din România a fost efectuat în 1999, la Spitalul Clinic de Urgență București, de echipa chirurgicală Șerban Brădișteanu–Radu Deac și echipa de anestezie condusă de Dan Tulbure. După două săptămâni, un transplant cardiac a fost făcut la Târgu Mureș de echipa profesorului Radu Deac.
     La Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tg. Mureș, echipa profesorului Horațiu Suciu efectuează multe intervenții majore pentru boli cardiace la adulți și copii și cele mai multe transplantări cardiace din țară. În repetate rânduri, Horațiu Suciu a publicat critici legate de sistemul de sănătate din țară, de lipsa de medici și personal medical calificat, de penuria de materiale, de insuficiența fondurilor alocate instituțiilor medicale de vârf și de marile probleme pe care le generează birocrația și inerția sistemului sanitar.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe