Pacienţii
care necesită îngrijiri paliative suferă adesea de anxietate, de cele mai multe
ori asociată cu alte semne şi simptome caracteristice stadiului terminal al
bolilor. Prin urmare, pentru managementul eficient al anxietăţii acestor
pacienţi este necesar să abordăm tratamentul propriu-zis, dar şi să reducem
intensitatea celorlalte simptome care ar putea întreţine anxietatea.
Deşi
depresia şi anxietatea sunt, până la un punct, reacţii naturale şi fireşti la o
boală incurabilă, neacordarea importanţei cuvenite diagnosticării simptomelor
acestor tulburări constituie o greşeală ce duce la tratarea lor insuficientă,
cu impact negativ asupra calităţii vieţii bolnavului şi a aparţinătorilor.
Anxietatea şi depresia sunt termeni generali, care acoperă un spectru larg de
stări emoţionale. Anxietatea se poate prezenta ca agitaţie, insomnie, stare de
nelinişte, de îngrijorare sau de tensiune, transpiraţii, tahicardie,
hiperventilaţie, atac de panică. Ca şi în cazul depresiei, poate fi dificilă
separarea unor simptome fizice ale anxietăţii extreme de simptomele bolii
subiacente. Este necesar şi diagnosticul diferenţial cu delirul, depresia,
tulburarea bipolară, efectele secundare ale medicaţiei sau consumul de droguri.
Tratamentul
medicamentos
Medicamentele
folosite în tratamentul anxietăţii sunt:
–
Benzodiazepinele (lorazepam, midazolam, diazepam) – au avantajul că acţionează
rapid, în general în decurs de o oră; utilizarea lor este recomandată pe termen
scurt sau cu intermitenţe, deoarece administrarea prelungită determină scăderea
efectului anxiolitic şi deteriorare psihomotorie cumulativă. Doze recomandate:
lorazepam p.o. sau sublingual 0,5–1
mg seara sau 2 x 1–2 mg/zi; diazepam 2–5 mg seara;
–
Neuroleptice în doze mici – de exemplu, haloperidol 1,5–5 mg x 2/zi p.o., s.c., i.m./zi;
–
Antidepresive pentru controlul eficient al anxietăţii cronice – escitalopram
(inhibitor al recaptării serotoninei) 10 mg seara şi se creşte progresiv la
20–69 mg/zi;
–
Beta-blocantele sunt utile pentru controlul hiperactivităţii vegetative.
Pe
lângă tratamentele medicamentoase folosite în mod clasic pentru tratamentul
anxietăţii, în articolele studiate sunt menţionate şi alte medicamente/clase de
substanţe care pot fi utilizate cu succes pentru controlul anxietăţii şi
depresiei în îngrijiri paliative. Administrarea sedativelor poate fi utilă la
pacienţii foarte bolnavi, la care apare privarea de somn din cauza diverselor
proceduri medicale la care sunt supuşi permanent. Se recomandă, în astfel de
cazuri, zolpidem (ca să adoarmă) şi diazepam (pentru a rămâne adormiţi) –
cocktailul Klintmalm, utilizat la secţia de transplant Baylor, deoarece medicii
de acolo au constatat că pacienţii care dorm mai bine noaptea se simt mai bine
şi sunt mai lucizi în cursul zilei.
Deoarece anxietatea poate fi precipitată de
durere sau dispnee, aceste simptome trebuie controlate foarte bine. Tulburări
metabolice ca hipoglicemia şi hipocalcemia pot fi însoţite de anxietate.
Psihoterapia
Abordările psihoterapeutice moderne sunt
clasificate în patru categorii principale: psihodinamică, umanistică, comportamentală
şi familială. Ţelul terapiei psihodinamice este de a ajuta pacientul să aibă o
atitudine emoţională normală în faţa morţii. Abordarea umanistică urmăreşte
influenţarea pacientului astfel încât acesta să-şi trăiască din plin ultimele
zile de viaţă. Terapia comportamentală ajută pacientul să deprindă tehnici
adecvate de a face faţă situaţiei. Terapia familială ajută întreaga familie să
conlucreze pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii în ultimele zile ale
pacientului.
Principiile managementului psihologic sunt:
prezentarea cu menajamente a veştilor proaste; oferirea de informaţii conform
dorinţelor personale ale pacienţilor şi familiei; permisiunea de exprimare a
emoţiilor; crearea unui cadru în care îngrijorările şi temerile să-şi afle un răspuns;
implicarea pacientului şi a familiei în luarea deciziilor legate de tratament;
stabilirea de obiective realiste; oferirea unui pachet adecvat de asistenţă
medicală, psihologică şi socială.
Educaţie
şi dezvoltare
Cursurile
online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să
aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de
boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt
disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor
din România. Absolvenţii primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“.
Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
Protocoale clinice pentru îngrijiri
paliative (o nouă ediţie) este disponibilă în format tipărit, contra unei
donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă
(Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.: 0268.513.598.
Conferinţa
naţională de îngrijiri paliative (ediţia a 16-a) se va desfăşura în
perioada 8–10 octombrie 2015 la Târgu Mureş. Detalii pe www.anip.ro
Când tulburările emoţionale sunt severe,
atipice sau rezistente la tratament sau dacă apar tendinţe suicidare, se
recomandă consultul psihiatric.
Ca metode de psihoterapie sunt frecvent
utilizate: psihoterapia cognitiv-comportamentală şi cognitiv-analitică,
discuţiile de grup pentru informare şi sprijin, meloterapia, art-terapia,
scrisul creativ, tehnicile de relaxare, meditaţia, hipnoterapia, aromaterapia,
terapia ocupaţională (meşteşuguri, înot etc.).
Legat de efectele meloterapiei asupra
anxietăţii pacienţilor cu boli terminale, a fost efectuat un studiu pe 25 de
pacienţi. Rezultatele au demonstrat reducerea semnificativă a anxietăţii pe
scala ESAS (Sistemul Edmonton de evaluare a simptomelor) la grupul
experimental, după o singură sesiune de terapie prin muzică. Analiza ulterioară
a relevat şi reducerea semnificativă a altor parametri: durerea, oboseala şi
somnolenţa diurnă.
Conform unui studiu-pilot referitor la
beneficiile hipnoterapiei în managementul anxietăţii, depresiei şi tulburărilor
de somn, după a doua sesiune de hipnoterapie s-au constatat reduceri
semnificative ale simptomelor anxietăţii, dar nu şi ale depresiei sau
tulburărilor de somn (ameliorarea acestora a necesitat minimum patru sesiuni).
Studiile care au cercetat legătura dintre
spiritualitate, religiozitate, speranţă, bunăstare spirituală, depresie şi
anxietate au demonstrat o puternică corelaţie pozitivă între acestea. De aceea,
vizitele regulate ale unui consilier spiritual (preot, pastor, rabin etc.) au
efecte benefice atât pentru pacient, cât şi pentru aparţinători. Pacienţii
vârstnici cu niveluri ridicate de religiozitate intrinsecă prezintă niveluri
semnificativ crescute ale optimismului şi confortului psihic. Îngrijitorii
trebuie să evalueze şi să încurajeze credinţa, pentru bunăstarea spirituală a
pacientului terminal.
Terapii
complementare
Fizioterapia este utilă pe termen scurt,
pentru a rezolva efectele unor accidentări sau pentru a încetini atrofia musculară.
Reflexologia plantară: un studiu efectuat pe
23 de pacienţi cu cancer în fază terminală a condus la concluzia că
reflexologia plantară, aplicată de un reflexoterapeut calificat, a avut ca
rezultat o reducere semnificativă a nivelului anxietăţii şi durerii. La nevoie,
reflexoterapeutul îl poate consilia pe pacient în legătură cu câteva tehnici de
masaj plantar autoaplicabile. Avantajul acestei metode este şi faptul că devine
benefică şi prin simplul contact uman; în plus, nu necesită echipamente speciale,
este neinvazivă şi nu lezează intimitatea pacientului.
Masajul terapeutic: rezultatele unui studiu
despre efectele masajului terapeutic asupra durerii şi anxietăţii la pacienţi
cu cancer în fază terminală au demonstrat reducerea cu până la 60% a durerii şi
cu aproximativ 24% a nivelului anxietăţii.
În loc
de concluzii
Tratamentul tulburărilor psihice ale
bolnavului terminal trebuie să se adreseze atât simptomelor fizice cauzatoare
de anxietate (durere, dispnee etc.), cât şi suferinţei psihologice, prin
medicaţie, psihoterapie, terapii alternative de suport şi consiliere
spirituală.
Îngrijirea în unităţile medicale tip hospice
oferă avantajele dotărilor şi a prezenţei permanente a personalului calificat.
Un accent important se pune pe îngrijirea la domiciliu, în mediul familiar
pacientului, menit să-i ofere acestuia un confort psihic suplimentar.
|
Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România
din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele
recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie.
Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov,
director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“) |
