DoctorulŞtefan Duţu, un promotor al pneumologiei româneşti în ţară şi străinătate, a contribuit din plin la progresul şi evoluţia Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“. A fost un lider de opinie, un adevărat formator de şcoală, care ura cu înverşunare impostura şi arivismul. Despre viaţa şi activitatea celui care a organizat şi coordonat primul serviciu de fiziopatologie respiratorie din ţară, în articolul semnat de prof. dr. Florin Mihălţan şiAna Pele.

"> Contribuţii la pneumologia românească: dr. Ştefan Duţu - Viața Medicală
Istoria Medicinei

Contribuţii la pneumologia românească: dr. Ştefan Duţu

Contribuţii la pneumologia românească: dr. Ştefan Duţu

DoctorulŞtefan Duţu, un promotor al pneumologiei româneşti în ţară şi străinătate, a contribuit din plin la progresul şi evoluţia Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“. A fost un lider de opinie, un adevărat formator de şcoală, care ura cu înverşunare impostura şi arivismul. Despre viaţa şi activitatea celui care a organizat şi coordonat primul serviciu de fiziopatologie respiratorie din ţară, în articolul semnat de prof. dr. Florin Mihălţan şiAna Pele.

   În contextul unui amplu proiect sanitar al Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, sub egida Ligii pentru combaterea tuberculozei, în cursul anului 1949, a luat fiinţă Institutul de Ftiziologie din Bucureşti, situat în şoseaua Viilor, în vechiul Spital Filaret al Societăţii pentru profilaxia tuberculozei (fără ca acesta să fie desfiinţat). Actualmente, este (bine)cunoscut ca Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“, unitate spitalicească care continuă linia trasată de moştenirea pozitivă a trecutului. Cercetarea aplicată în cadrul Institutului a sprijinit pregătirea cadrelor de specialitate, crearea şi consolidarea unor legături solide cu unităţile sanitare din teritoriu şi cercetarea ştiinţifică, astăzi urmărindu-se în continuare stimularea, aportul şi interesul în abordarea unei game largi de preocupări (din punct de vedere experimental, clinic şi organizatoric), atât în ceea ce priveşte lupta antituberculoasă, cât şi legate de pneumologie, ftiziopediatrie, bronhologie, explorări funcţionale şi chirurgie toracică.
   Una din personalităţile care şi-au desfăşurat întreaga activitate medicală, ştiinţifică şi didactică în Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“ a fost dr. Ştefan Duţu (n. 11 decembrie 1924, d. 15 iulie 2012), care a condus Serviciul de fiziopatologie respiratorie, de la înfiinţarea acestui laborator (al cărui fondator a fost), până la încetarea activităţii sale profesionale.
   A absolvit Liceul „Sf. Iosif“ din Bucureşti în 1942, dar, sub îndrumarea părinţilor, a îmbinat studiile liceale şi cursurile de cultură generală urmate la Institut de France şi la Istituto de Cultura Italiana din Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1948), a parcurs primele etape ale formării profesionale în mari şi cunoscute clinici universitare din Capitală, conduse de profesorii Daniel Danielopolu, Nicolae Gh. Lupu şi Marius Nasta, în urma promovării concursurilor de externat şi internat. În aceeaşi perioadă, a intrat în contact cu teoria şi practica cercetării ştiinţifice medicale, efectuând un stagiu de patru ani în Laboratorul de anatomie patologică al prof. dr. C. Vasilescu, de la Institutul de Biologie al Academiei de Medicină. Devine doctor în medicină în 1949, iar primele sale colaborări la lucrări ştiinţifice datează din aceeaşi perioadă. Instrucţia medicală şi-a continuat-o prin stagii clinice pe lângă profesorii N. Gh. Lupu şi Marius Nasta. După terminarea stagiului de secundariat şi preparator la catedra de ftiziologie a facultăţii, a ocupat prin concurs postul de cercetător ştiinţific la Institutul de Ftiziologie (1951), an în care a înfiinţat, organizat şi coordonat primul serviciu de fiziopatologie respiratorie din ţară. A devenit cercetător ştiinţific principal gr. II în 1989, iar din 1991 – cercetător ştiinţific gr. I. Medic primar în specialitatea explorări funcţionale, doctor în ştiinţe medicale din 1967, a fost bursier la Institutul „C. Forlanini“ (Roma) şi la INSERM – Spitalul „St. Antoine“ din Paris, serviciul de pneumologie (1967). De la înfiinţarea serviciului de fiziopatologie respiratorie, activitatea sa de cercetare ştiinţifică a fost îmbinată cu cea didactică, de asistenţă medicală şi de îndrumare tehnică. Cercetările sale au avut un rol prepon­derent în introducerea conceptului de fiziopato­logie respiratorie în activitatea clinică a medicilor pneumofiziologi de la noi. Meto­dele obiective de explorare a funcţiei respiratorii a plămânului, introduse şi dezvoltate, au con­tribuit la o mai bună cunoaştere a mecanismelor de producere a bolilor pulmonare precum BPOC, astmul bronşic, pneumopatiile interstiţiale şi, de aici, la amelio­rarea diagnosticului acestor afec­ţiuni, urmărirea evoluţiei bolilor bronhopulmonare cronice, eva­luarea efectelor imediate şi de lungă durată ale unor medica­mente (bronhodilatatoare, cortizonice etc.), aprecierea capacităţii funcţionale în vederea evaluării obiective a capacităţii de muncă, evaluarea riscului funcţional al unor intervenţii chirurgicale toraco-pulmonare, elaborarea de programe de explorare funcţională pulmonară aplicabile în diferite condiţii clinice şi în condiţii de dotare diferite.
   Printre contribuţiile sale originale la nosologia pulmonară se află: cunoaşterea sindromului de obstrucţie a căilor aerifere distale; clasificarea funcţională a BPOC, stadializarea funcţională şi radiologică a sarcoidozei pulmonare (prezentate la Viena, 1985); studiile privind modificarea elasticităţii pulmonare în bronhopneumopatiile cronice (Nancy, 1970); boala căilor aerifere mici (Sheffield, 1980); farmacologia bronşică; epidemiologia astmului bronşic şi a bronşitei cronice (simple şi obstructive); tratamentul astmului bronşic; evoluţia tabloului funcţional pulmonar în pneumopatia interstiţială. Ultimele teme au constituit obiectul posterelor prezentate la congresele anuale ale Societăţii Europene de Fiziopatologie Respiratorie (1966–1990), ale European Respiratory Society (1991–2000), precum şi la sesiunile ştiinţifice ale Institutului de Pneumologie şi ale Societăţii de Pneumoftiziologie, din 1955 până la încetarea activităţii.
   Activitatea de cercetare ştiinţifică a dr. Ştefan Duţu s-a concretizat în peste 250 de lucrări publicate în ţară şi străinătate, patru volume (autor unic sau în colaborare) apărute la Editura Medicală – Sindromul de obstrucţie a căilor aeriene (1977), Fiziologia şi fiziopatologia respiraţiei (1979), Ghid de investigaţii funcţionale respiratorii (1984), Explorarea funcţională, (1997), 18 capitole scrise în alte 15 volume. Monografia Sindromul de obstrucţie a căilor aeriene (1977) a fost distinsă cu Premiul „Gh. Marinescu“ al Academiei Române.
   În aceeaşi perioadă, ca urmare a activităţii sale ştiinţifice, a fost cooptat în comitetul de conducere al Societăţii de Pneumoftiziologie şi comitetul de redacţie al revistei Pneumoftiziologia. A făcut parte, ca membru şi cenzor, din comitetul de redacţie al revistei Bulletin de physiopathologie respiratoire (Nancy). A fost membru fondator şi apoi membru în consiliul de conducere al Societăţii Europene de Fiziopatologie Respiratorie, iar după fuzionarea cu Societatea de Bronhopneumologie, în consiliul Societăţii Europene de Patologie Respiratorie (Paris), membru al comitetului tehnic al Asociaţiei Internaţionale „C. Forlanini“ (Roma), consilier temporar OMS pentru probleme de nomenclatură şi definiţii (1974). În 1990, a devenit membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale. A participat la numeroase congrese în ţară şi străinătate, unde a prezentat rapoarte şi comunicări pe teme de fiziopatologie respiratorie aplicată la clinica pneumologică, epidemiologie a bolilor pulmonare, farmacologie clinică.
   În peste 30 de ani, activitatea didactică a medicului Ştefan Duţu s-a concretizat în cursuri de fiziopatologie respiratorie aplicate la bolile şi sindroamele bronhopulmonare, terapie funcţională bronhopulmonară, criterii funcţionale de diagnostic în pneumologie şi lucrări practice de explorare funcţională (tehnici, interpretare de rezultate) pentru medici rezidenţi, specialişti de pneumoftiziologie şi alte specialităţi. Activitatea de asistenţă medicală reiese şi din cifrele statistice: peste 107.000 de pacienţi examinaţi în serviciul de fiziopatologie respiratorie, din care aproape toate cazurile problemă au fost reexaminate de el. În ceea ce priveşte activitatea de îndrumare tehnică, sub supravegherea sa directă s-a instruit o mare parte a celor care azi efectuează explorări funcţionale în ţară. El a elaborat normele de apreciere a calităţii investigaţiilor funcţionale pulmonare pentru uzul exploraţioniştilor din reţea, de ieri şi de astăzi.
    Doctorul Ştefan Duţu şi-a consacrat întreaga sa activitate medicală, de cercetare ştiinţifică şi didactică promovării pneumologiei româneşti în ţară şi străinătate. A fost acel lider de opinie care a facilitat transferul de experienţă de la o generaţie la alta, care ura impostura, arivismul, o trăsătură comună adesea prezentă în deceniile care au precedat sau au urmat anului 1945, şi care a contribuit din plin la progresul şi evoluţia Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“. Noi, cei care am avut şansa să-l cunoaştem şi să beneficiem din plin de darurile pe care ni le transmitea cu generozitatea unui formator de şcoală, nu-l vom uita niciodată.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe