Încep cu un avertisment pentru cititori, dar nu cu sensul pe care acest cuvânt îl are în competiţiile sportive, ci cu înţelesul de prevenire. Pentru că Premiul Nobel 2010 este complex şi complicat prin natura sa. Şi, în plus, de parcă această dificultate nu este suficientă, mai intervine şi un impuls personal ce mă determină să particip la o nobilă dispută (nobilă... pentru că se referă la premiile Nobel). Un impuls, cuvânt considerat uneori, greşit, sinonim cu impulsie (în psihologie – tendinţa de a acţiona iraţional). Un impuls care declanşează un influx nervos propagat pe una din magistralele de prelucrare a informaţiei la nivelul creierului, în mod raţional. Dar iată că descoperiri foarte recente din neuroştiinţe relevă faptul că în creier coexistă două căi: una rapidă, pentru emoţii, şi alta, rapidă, pentru raţionament. Şi astfel apare, alături de clasicul coeficient de inteligenţă, coeficientul emoţional. Se susţine că emoţiile ne fac mai inteligenţi. Deocamdată, teoria domină practica, deoarece metodele de studiu sunt în curs de elaborare. Cele două creiere, raţional şi emoţional, sunt deci pe calea reconcilierii. Până atunci, să încercăm o analiză raţională a fenomenului Nobel, şi cu deosebire a premiului pentru Medicină din 2010. (...)