Recent, în Capitală, au avut loc trei importante reuniuni de hepatologie: al XXII-lea Congres al Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), al doilea Congres româno-francez de hepatologie şi al treilea Curs balcanic precongres. Concluziile ştiinţifice sunt formulate de dl prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Congresului, în interviul realizat de dna dr. Maria Dragotă, iar relatarea este semnată de dna dr. Mariana Mihăilă.

"> Tripla asociere a reuniunilor de hepatologie - Viața Medicală
Interviuri

Tripla asociere a reuniunilor de hepatologie

Tripla asociere a reuniunilor de hepatologie

Recent, în Capitală, au avut loc trei importante reuniuni de hepatologie: al XXII-lea Congres al Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului (ARSF), al doilea Congres româno-francez de hepatologie şi al treilea Curs balcanic precongres. Concluziile ştiinţifice sunt formulate de dl prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Congresului, în interviul realizat de dna dr. Maria Dragotă, iar relatarea este semnată de dna dr. Mariana Mihăilă.

Capitala a găzduit, recent, trei importante reuniuni de hepatologie: al XXII-lea Congres al Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului, al doilea Congres româno-francez de hepatologie şi al treilea Curs balcanic precongres, organizate de Institutul Clinic Fundeni (Clinica de medicină internă), Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului şi Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu“.
Temele reuniunilor, la care fost prezenţi specialişti de marcă din ţară şi străinătate (SUA, Canada, Italia, Germania, Franţa, Austria etc.), au vizat actualităţile în managementul infecţiilor cu virusurile hepatitice B, C şi D, al cirozei hepatice, al steatozei hepatice non-alcoolice şi al carcinomului hepatocelular.
Pe lângă relatarea semnată de dna dr. Mariana Mihăilă, cu detalii „tehnice“ privind reuniunea de la Bucureşti, pe care o publicăm alăturat, ne-am adresat dlui prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Congresului, cu rugămintea de a formula concluziile Congresului.

 

   Care au fost principalele teme dezbătute la Congresul naţional de hepatologie?
   – Anul acesta, lumea hepatologică s-a implicat în cele trei evenimente pe care le-am organizat: ediţia a XXII-a a Congresului ARSF, al doilea Congres româno-francez şi al treilea Curs balcanic precongres, reunite în aceeaşi perioadă. Ele au fost necesare pentru a clarifica o serie de probleme care s-au conturat în ultima vreme în lumea hepatologică. Prima şi poate cea mai importantă este terapia infecţiei virusal hepatitice C, care, după cum probabil ştiţi, a suferit în ultimii doi ani o îmbunătăţire semnificativă, prin introducerea triplei terapii – adică alături de ribavirină şi interferon se poate asocia boceprevir sau telaprevir. O a doua temă, extrem de importantă, a fost legată de infecţia cu virusul hepatitic B, şi anume care va fi durata tratamentului, în ce măsură terapia de lungă durată dezvoltă efecte adverse şi dacă rambursarea tratamentului peste cinci ani de către CNAS este posibilă sau nu. Altă temă de mare interes a constituit-o cancerul hepatic, şi aici ne-a interesat să ştim care ar fi metodele de depistare precoce a nodulului hepatic încă rezecabil chirurgical sau abordabil prin chimioembolizare, astfel încât rata de supravieţuire a bolnavilor să fie semnificativ mai bună decât era în urmă cu zece ani. A patra temă importantă s-a referit la ficatul gras non-alcoolic (NASH) şi aici discuţiile s-au purtat în jurul metodelor de diagnostic şi mai ales de tratament.
   Ce concluzii s-au desprins în urma discuţiilor?
   – În legătură cu virusul hepatitic C, tripla terapie se va adresa, foarte probabil, cu prioritate acelora care au mai făcut un tratament anterior şi acesta a eşuat, e vorba de non-responderi şi de bolnavii cu recădere, care, dacă sunt retrataţi cu tripla terapie, au şanse pentru un răspuns virusologic stabil de trei-patru ori mai mari decât prin biterapie. Efectele adverse sunt o realitate, însă, pe curba de învăţare a îngrijirii bolnavului, ele pot fi prevenite sau minimalizate prin abordări corespunzătoare. Concluzia a fost că genotipul 1 de virus hepatitic C, pe care îl întâlnim în ţara noastră, este mai bine şi mai eficient tratat, iar raportul cost-eficienţă justifică tripla terapie. În legătură cu virusul hepatitic B, concluzia a fost că putem controla infecţia chiar dacă la acest moment eradicarea sa este dificilă sau mai puţin probabilă, medicamentele de care dispunem au efecte secundare minime, nesemnificative pentru bolnavii cu hepatită cronică sau ciroză hepatică stadiu incipient Child A, iar costurile probabil se vor reduce semnificativ în viitor, astfel încât bolnavul cu infecţie cronică VHB rămâne un pacient care necesită tratarea cu o pastilă zilnic. Dacă nu cumva, în curând, protocolul terapeutic va prevedea biterapie – interferoni plus un substituent de aminoacizi, un substituent de nucleozidă-nucleotidă, în felul acesta reuşindu-se să se combine efectul imunomodulator al interferonului cu efectul direct antiviral al produsului substituent de nucleozidă-nucleotidă. Aici aş vrea să mai adaug că, într-o sesiune distinctă, s-a discutat despre virusul hepatitic D, a cărui prevalenţă este ridicată în zona Balcanilor, inclusiv în ţara noastră, s-au prefigurat direcţii viitoare în monitorizarea şi tratarea infecţiei cu acest virus. Referitor la steatohepatite, avem bucuria să vă informăm că România a fost prinsă într-un proiect european de depistare, diagnosticare şi tratament al acestor afecţiuni. La acest congres s-au discutat probleme de mecanism patogenic, de tratament modern al steatohepatitelor, ceea ce e un progres extraordinar în abordarea acestei teme, din ce în ce mai actuale şi mai importante, privind riscurile steatohepatitelor de a se complica cu ciroză sau chiar cancer hepatic. O valoare deosebită a avut sesiunea de cancer hepatic, unde au participat renumiţi chirurgi de peste hotare şi din ţara noastră (Clinica de chirurgie digestivă şi transplant hepatic de la Institutul Clinic Fundeni), unde s-au discutat algoritmii şi performanţele metodelor chirurgicale şi non-chirurgicale de rezolvare a cancerului hepatic. Foarte important este că la fiecare sesiune au existat echipe de speakeri din România sau din Europa şi nu numai, am avut invitaţi de marcă din SUA, Canada, prin aceasta reuşind să conectăm hepatologia românească la hepatologia mondială. Deja sunt concretizate mai multe proiecte şi studii care se derulează, iar altele vor începe foarte curând, Institutul Clinic Fundeni ocupând o poziţie-cheie, de centru de coordonare a studiilor legate de virusul hepatitic C sau steatohepatite.
   Ce teme au fost abordate la Cursul balcanic? Care au fost obiectivele concrete?
   – Cursul balcanic precongres a avut un grupaj de teme identic celor două congrese, iar prezentările au fost susţinute de mari profesori în domeniu, din SUA, Canada şi Europa şi au urmărit, ca un obiectiv important, aducerea la un numitor comun a limbajului, a metodologiei de cercetare ştiinţifică, de diag­nos­ticare şi de tratament al bolilor hepatice, mai ales de etiologie virusală, recunoscându-se faptul că zona Balcanilor are una din cele mai ridicate prevalenţe ale infecţiilor virusal hepatitice B, C şi D. În mod firesc, trebuia să ne întâlnim şi am reuşit, pornind de la bilateralele româno-bulgară sau româno-bosniacă, să avem acum, strânşi în jurul aceleiaşi mese, participanţi din Serbia, Macedonia, Bulgaria, Turcia, Grecia şi Bosnia-Herţegovina. În acest sens, 80% din ţările balcanice sunt conectate pe o platformă de cercetare, avem şi un site – balkanhep.eu – unde etalăm ceea ce dorim să fie cunoscut ca informaţie, e vizitat frecvent, mai ales de echipele de cercetători din celelalte continente, pentru a vedea care este situaţia epidemiologică a infecţiilor virusale şi nu numai atât, care este situaţia hepatologiei din această zonă. Obiectivul concret este de a atrage atenţia asupra prevalenţei ridicate a infecţiilor virusal hepatitice B şi C, asupra particularităţilor din zona balcanică: virusul C e prezent prin genotipul 1b, de înaltă agresivitate, iar virusul B este prezent pe un genotip de tip D, care, de asemenea, are o mare agresivitate şi nu rareori se asociază cu virusul D. Pentru a stăpâni mai bine această situaţie epidemiologică, dorim, cu ajutorul unor fonduri europene şi al Asociaţiei Europene pentru Studiul Ficatului (EASL), să deschidem cel puţin cinci centre de referinţă în zone diferite din Balcani, unde laboratoarele de cea mai înaltă tehnicitate să poată face diagnoze virusologice cât mai precise şi rapide, pentru a putea urmări cât mai fidel starea infecţiilor virusal hepatitice din această parte a Europei.
   Anul acesta, reuniunile hepatologilor s-au desfăşurat în acelaşi loc, simultan cu Congresul Romtransplant. Ce impact a avut această desfăşurare de forţe?
   – Am acordat o importanţă deosebită acestui lucru. Foarte des, observam cum participanţii frecventau câte una din sălile în care s-au desfăşurat în paralel cele două reuniuni. Nu cred ca până acum să fi existat în România o densitate informaţională atât de ridicată şi de înaltă valoare ştiinţifică, aşa cum a fost pe parcursul acestor zile.
   Care ar fi, pe scurt, bilanţul reuniunilor?
   – Vreau să aduc mulţumirile mele echipei de medici de la Institutul Clinic Fundeni, atât din secţia de chirurgie, cât şi de la medicină internă, care au făcut posibilă desfăşurarea acestui maraton ştiinţific dedicat hepatologiei. Au fost 42 de speakeri internaţionali prezenţi, care au apreciat în unanimitate nu numai calitatea ştiinţifică a congresului, dar şi organizarea impecabilă. Am primit scrisori de mulţumire de la participanţi şi mai important a fost faptul că ni s-au propus colaborări directe, punctuale, pe anumite teme, după ce hepatologia mondială a văzut ce se întâmplă la Bucureşti. Ele se referă – unul la tratamentul steatohepatitelor, altul la depistarea şi abordarea cât mai eficient terapeutică a nodulului hepatic malign, al treilea la terapiile de viitor în tratamentul infecţiei VHC, fără interferoni. Toate trei au girul EASL şi, bineînţeles, sunt coordonate de echipe mixte europene.

Dr. Maria DRAGOTĂ

 

Invitaţi de prestigiu şi teme de actualitate

 

 

   Institutului Clinic Fundeni (Clinica de medicină internă), Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului şi Fundaţia „Acad. Marin Voiculescu“, sub directa îndrumare a dlui prof. dr. Mihai Voiculescu, au organizat la Bucureşti, în perioada 27–29 septembrie 2012, al XXII-lea Congres al Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului, al doilea Congres româno-francez de hepatologie şi al treilea Curs balcanic precongres. Pe durata celor trei zile dedicate importantelor subiecte ale hepatologiei, au fost invitaţi să conferenţieze la această manifestare hepatologi de seamă din Europa şi SUA. Dintre aceştia, îi menţionăm pe profesorul Arun Sanyal, fost preşedinte al Asociaţiei Americane pentru Studiul Bolilor Hepatice, iar din Europa pe experţii hepatologi care redactează ghidurile terapeutice actuale din hepatologie şi care conduc şi validează studiile clinice care măsoară eficacitatea noilor molecule pentru infecţiile virusal hepatitice: profesorii Didier Samuel, redactorul şef al Journal of Hepatology (publicaţia oficială a Asociaţiei Europene pentru Studiul Ficatului – EASL), Patrick Marcelin, Vlad Ratziu, L. Serfaty şi Tarik Asselah, specialişti în noile terapii antivirale ale hepatitelor cronice virale. Deschiderea oficială a celor trei manifestări i-a avut ca invitaţi pe dnii dr. Vasile Cepoi, atunci încă ministrul sănătăţii, conf. dr. Alexandru Rafila, secretar de stat în MS, şi pe dna dr. Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni.
   Manifestarea a debutat cu al doilea Congres româno-francez de hepatologie, în cadrul căruia a fost abordat pe larg tratamentul infecţiilor virusal hepatitice B şi C. Dintre vorbitori, s-au remarcat, din partea franceză, profesorii P. Marcelin, V. Ratziu, L. Serfaty şi T. Asselah, iar din partea română, profesorii M. Voiculescu şi C. Tănăsescu şi medicii Laura Iliescu, L. Micu şi Camelia Achim (Bucureşti). A doua parte a zilei a fost dedicată carcinomului hepatocelular (HCC), din punctul de vedere al diagnosticului şi al atitudinii terapeutice. Ca de fiecare dată, au fost prezenţi deja prietenii noştri, profesorii D. Forti, L. DeCarlis şi A. Rampoldi, de la Milano, care au abordat tratamentul chirurgical şi radiointervenţional al HCC. Dna prof. dr. Monica Acalovschi (Cluj-Napoca) a prezentat noul ghid EASL pentru tratamentul HCC, iar dl prof. dr. Ph. Merle (Franţa) a prezentat experienţa ţării sale în terapia radioablativă a HCC. Noile terapii moleculare ale HCC au fost prezentate de semnatara acestei relatări. O altă temă a Congresului a fost steatohepatita non-alcoolică: locul acesteia în hepatologia actuală (D. Larrey – Franţa), istoria naturală şi prognosticul (prof. dr. D. Olteanu – Bucureşti), aspectul interdisciplinar al rezistenţei la insulină (M. Romero-Gomez – Spania) şi rolul breath test-ului în diagnosticul NASH (Carmen Fierbinţeanu-Braticevici – Bucureşti).
   În cadrul celui de-al treilea Curs balcanic precongres, s-au dezbătut aspectele cele mai stringente privind atitudinea terapeutică în infecţiile virusal hepatitice B şi C. În privinţa VHB, s-au abordat: terapiile antivirale moderne – terapia personalizată (V. Ratziu), viitorul tratamentului VHB (P. Marcelin), terapia cu NUC (Z. Krastev – Bulgaria), valoarea monitorizării AgHBs în terapia antivirală (E. Manesis – Grecia). În ceea ce priveşte virusul hepatitic C: tripla terapie cu inhibitori de protează la pacienţii cirotici (A. Craxi – Italia), rezistenţa la tratamentul cu inhibitori de protează (C. Sarrazin – Germania), efectele adverse ale acestora (Anca Trifan – România), rolul interferonului în viitor (P. Ferenci – Austria).
   Complicaţiile cirozei au fost prezentate de A. Sanyal (SUA), P. Ferenci (Austria), O. Pascu, C. Stanciu, Eugenia Mîndruţ şi Camelia Achim (România).
   Problematica de mare actualitate a NASH a fost reluată de Manuela Neuman (Canada), cu privire la rolul biomarkerilor în acest tip de patologie, metode non-invazive de evaluare a fibrozei din NASH (Giada Sebastiani – Canada), rolul biomarkerilor în ciroză (Mona Munteanu – Franţa), ghidurile terapeutice şi viaţa reală în NASH (Raluca Pais – Franţa), patogeneza NASH (I. Copaci – Bucureşti). Prof. dr. Al. Oproiu a susţinut o conferinţă magistrală având ca subiect tratamentul NASH.
   Cel din urmă abordat, dar nu mai puţin important, a fost virusul hepatitic D. Istoria şi problemele nerezolvate legate de VHD au fost prezentate de C. Trepo (Franţa), aspectele epidemiologice – de către Azra Husic-Selimovic (Bosnia-Herţegovina). Biologia moleculară, diagnosticul şi tratamentul infecţiei VHD au aparţinut Şcolii turceşti de hepatologie, reprezentate de M. Bozday şi C. Yurdaydin, ultimul fiind exponentul cel mai de seamă al problemelor legate de acest virus, în Europa.
   Terapiile suportive hepatice, respectiv terapia MARS, nu au lipsit din programul congresului. Dr. Elena Rusu (Bucureşti) a prezentat experienţa personală, dar şi stadiul actual al programului naţional de terapii suportive hepatice din România.
   Manifestarea, pe ansamblu, a fost un real succes, bucurându-se de o amplă participare din toată ţara. Rezultatele muncii de organizare şi desfăşurare au apărut imediat, profesorul Yurdaydin invitând membrii Clinicii de medicină internă de la Fundeni, pe profesorul Mihai Voiculescu în mod special, să participe la un studiu internaţional privind epidemiologia şi opţiunile terapeutice în hepatocarcinom, în cadrul campaniei: „Liver cancer: act today. Save your life tomorrow“.
   Congresul româno-francez, Cursul balcanic precongres şi Congresul ARSF au fost un real succes al medicinii româneşti, al Şcolii de hepatologie din Institutul Clinic Fundeni, bucurându-se, ca de obicei, de o participare foarte numeroasă, iar profesorul Mihai Voiculescu a fost, ca de fiecare dată, sufletul manifestărilor.
Dr. Mariana MIHĂILĂ

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe