Tratamentele anti-aging câștigă tot mai mult teren în preocupările omului modern. Ele trebuie însă realizate în echipe multidisciplinare, compuse din dermatologi, chirurgi, endocrinologi, nutriționiști, gerontologi și medici de alte specialități implicate în prevenirea și tratamentul îmbătrânirii. În perioada 11–13 mai, la București, va avea loc cea de-a zecea ediție a Congresului de medicină anti-aging, la care vor participa specialiști din domeniile menționate. Lectori vor fi atât din țară, cât și din străinătate. Dr. Bogdan-Dimitrie Niculae (foto), președintele Asociației de Medicină Anti-Aging, organizatoarea congresului, explică o serie de tehnici și proceduri anti-aging și face o avanpremieră a congresului din acest an.

 

– Medicina anti-aging este o necesitate socială cu implicații în calitatea vieții și a performanțelor?
– Progresele înregistrate în știința medicală au dus la o creștere substanțială a speranței de viață. Calitatea vieții sau durata anilor fără boală nu a cunoscut însă aceeași dezvoltare. Medicina antiîmbătrânire urmărește să mențină sau să realizeze acest lucru indiferent de vârsta cronologică, adică omul să rămână sănătos și eficient din punct de vedere biologic. Îmbătrânirea s-a considerat a fi un fenomen natural, universal și progresiv, dar acum există o schimbare de paradigmă în felul cum este privit acest proces, bazată pe dovezi ferm documentate în literatura medicală și științifică. Există un concept de pauză prezentat de dr. Eric Braverman, potrivit căruia fiecare organ îmbătrânește cu o rată diferită. Într-o anumită măsură, aceasta se bazează și pe hormoni. Principalele procese biochimice implicate în îmbătrânire sunt: oxidarea, glicarea și metilarea. Alte procese relevante ar mai fi inflamația cronică și dereglarea hormonală.

– Care este rolul biomarkerilor în terapiile anti-aging?
– Sunt oameni care ajung la vârsta de 85 de ani într-o stare fizică și mentală foarte bună. Există însă alții care au dificultăți cognitive extinse și tulburări fizice chiar înainte de 60 de ani. Epoca biologică a unei persoane este mai revelatoare pentru sănătatea sa decât vârsta cronologică. Pentru a determina vârsta biologică a unei persoane și a evalua efectele diferitelor tehnici antiîmbătrânire, oamenii de știință folosesc așa-numiții biomarkeri ai îmbătrânirii. Se consideră că zonele majore de sănătate afectate de îmbătrânire sunt: sănătatea cardiovasculară, metabolismul glucozei, funcția cerebrală, sănătatea musculară și scheletică, funcția endocrină, sistemul imunitar și stresul oxidativ. Biomarkerii de îmbătrânire pot fi împărțiți în trei categorii majore. Sunt markeri care determină vârsta biologică (de exemplu, elasticitatea pielii și modul de vizualizare), markeri care prezic speranța de viață rămasă (DHEA-S, rezistența la contracții musculare repetate etc.), factori care determină sensibilitatea la boli (cum ar fi testele sangvine sistolice și testele de toleranță la glucoză).

– Dar al celulelor stem?
– Celulele stem rămân în organism pe tot parcursul vieții, dar, pe măsură ce înaintăm în vârstă, producția de astfel de celule începe să scadă. Rezultatul este îmbătrânirea, îmbolnăvirile, încetinirea capacității organismului de a se vindeca după o vătămare sau în timpul unei boli etc. Cu cât suntem mai în vârstă, cu atât sistemul de apărare al organismului trebuie să decidă unde să își folosească resursele în scădere. Aceasta înseamnă că reparațiile la nivelul pielii sau al firului de păr vor trece în plan secund față de problemele de sănătate mai presante.

– Este o procedură complicată terapia cu celule stem, ca tratament antiîmbătrânire?
– Procedura în sine nu este doar minim invazivă, ci și foarte simplă. Prin recoltarea celulelor dintr-o sursă ușor accesată – stratul gras care se află chiar sub piele –, celulele stem proprii ale unei persoane pot fi concentrate și eliberate înapoi în sânge. Acolo, ele pot relua lupta împotriva cauzelor radicale ale nivelurilor scăzute ale energiei, a condițiilor degenerative legate de îmbătrânire și de a restabili abilitățile naturale de hidratare și regenerare ale pielii. Cu un număr mai mare de celule stem adulte care circulă prin sânge, fiecare organ poate lupta mai eficient cu efectele bolii și îmbătrânirea. Pielea, fiind cel mai mare organ, este profund influențată de creșterea stimulării circulației celulelor stem. Tratamentul antiîmbătrânire prin terapia cu celule stem poate duce la îmbunătățirea exterioară a calității pielii și a părului, dar poate acționa și mai profund prin: restabilirea funcțiilor organelor, creșterea nivelurilor de energie, reducerea dramatică a inflamațiilor de la nivel celular etc.

– Cum se realizează un astfel de tratament?
– Clinicile cu celule stem recunoscute din Statele Unite lucrează exclusiv în conformitate cu orientările FDA. Aceste orientări prevăd că terapiile, cum ar fi tratamentul antiîmbătrânire, implică doar o manipulare minimală a celulelor stem. Ele trebuie să fie recoltate de la pacient și imediat returnate acestuia după finalizarea procesării clinice. Țesutul gras de sub piele deține o abundență de celule stem pluripotente, ceea ce a făcut aceste terapii posibile, inclusiv în tratamentul împotriva îmbătrânirii. Proba este recoltată de obicei de la coapsă, fesă sau abdomenul pacientului, sub anestezie locală. Procedura completă, de la recoltare la injectare, durează câteva ore. Pacienții se pot întoarce acasă și își pot desfășura activitățile normale imediat după părăsirea clinicii. Rareori este nevoie de medicamente împotriva durerii postprocedură.

– Care sunt cele mai utilizate celule stem în medicina regenerativă?
– Celulele stem cele mai utilizate în medicina regenerativă de astăzi sunt cele mezenchimale (MSC). Cu cât populația MSC circulantă este mai mare, cu atât este mai mare capacitatea organismului de a se vindeca. Pași importanți în terapia cu celule stem au fost făcuți înainte de a fi utilizate ca tratament antiîmbătrânire. Celulele stem adulte prezintă rezultate impresionante în lupta împotriva mai multor tipuri de cancer sau în combaterea bolilor cum ar fi scleroza multiplă, lupus, poliartrită reumatoidă și osteoartrită, diabet și multe altele. Tratamentul antiîmbătrânire este un supliment la aceste metode de terapie cu celule stem.

– În câteva zile organizați congresul de medicină anti-aging. Cu ce bagaj de cunoștințe vor pleca de la congres participanții?
– Cea mai mare provocare pe care o întâlnim astăzi este abilitatea de a ne menține în trend cu dezvoltarea în ritm alert a terapiilor dermatocosmetice și a tehnicilor minim sau noninvazive în chirurgia pielii. Congresul de anul acesta va evidenția tehnici și tehnologii noi, coroborate cu rezultatele și siguranța oferite de procedurile dermatocosmetice și laser. Vor fi și sesiuni de evaluare a eficacității tratamentelor curente. La finalul congresului, participanții vor fi dobândit cunoștințe vaste în ceea ce privește paradigmele tratamentelor dermatocosmetice și cu laser, tehnologiile emergente precum îndepărtarea grăsimii prin metode noninvazive. Va fi un congres critic, bine informat, plin de noutăți, relevant din punct de vedere clinic. Informația va fi prezentată de lectori cu experiență, workshopuri, prezentări interactive, mese rotunde.

– Care vor fi principalele teme abordate?
– Vor fi abordate teme care privesc: pielea îmbătrânită, selectarea și informarea corectă a pacienților, terapiile noi cu celule stem, chirurgia pielii în cabinetul privat, tehnicile minim invazive de lifting facial sau corporal, tratamentele ablative în chirurgie și dermatologie, leziunile vasculare și rozacee, resurfacing fracționat nonablativ și respectiv ablativ, tatuajele și leziunile pigmentare benigne, acneea și terapia fotodinamică, fillerele pentru țesutul moale, procedurile și tratamentele de stimulare a creșterii părului, îndepărtarea grăsimii prin metode noninvazive, complicațiile și efectele secundare în dermatocosmetologie și în chirurgia pielii și multe altele.

– Vor fi și invitați speciali care vor conferenția?
– Da, vor fi și din străinătate, și din țară. Dintre personalitățile medicale internaționale, îi menționez pe profesorii Nicola Zerbinati, Roberto Amore și Daniel Casuto din Italia, profesorii Gabriel Serrano și Andrew Cristie din Austria, prof. dr. Konstantin Sulamanidze din Georgia. Din România, îi amintesc pe profesorii Ioan Nedelcu, Tiberiu Bratu, Sorin Țiplica, Valeriu Ardelean, care sunt și membri ai Comitetului științific și președinți de onoare.

- Medicul specializat în tratamente anti-aging ar trebui să lucreze într-o echipă cu alți specialiști. S-au înscris și alți specialiști la congres?
- Desigur, pe lângă dermatologi, s-au înscris și chirurgi plasticieni, chirurgi generaliști, medici rezidenți și specialiști din specialitățile menționate mai sus sau conexe. Obiectivul nostru este de a crea o platformă comună unde atât dermatologia, cât și alte specialități medicale (chirurgie plastică, geriatrie și gerontologie, endocrinologe, ginecologie, diabet și nutriție, oftalmologie, ORL) care sunt implicate în problemele comune ale prevenirii procesului de îmbătrânire să poată schimba și introduce idei noi, precum și o abordare corectă multidisciplinară a prevenirii și tratamentului problemelor medicale și chirurgicale care pot apărea odată cu înaintarea în vârstă. Aici m-aș referi la: obezitate, laxitate tegumentară, alopecie, acnee, cicatrici postacnee sau cicatrici vicioase, alergii, disfuncții erectile, rejuvenare vaginală etc.

– Înainte de a discuta despre tratamente, poate era mai bine să vă referiți puțin la prevenirea îmbătrânirii premature. Care considerați că ar putea fi metodele de prevenție în acest domeniu?
– Pe lângă tratamentele clasice pe care le avem în dermatologie și chirurgie minim invazivă, acum se pun bazele unor colaborări interdisciplinare care, împreună cu dieta genomică, tratamentul pentru lungirea telomerilor, dietele de „fastening”, dozarea controlată a efortului fizic, fac ca speranța de viață să crească.

– Cum a evoluat cercetarea în acest domeniu?
– Cercetarea din ultimul an s-a bazat pe crearea de programe specializate pentru fiecare pacient, abordarea medicală fiind specifică stilului de viață particular al pacientului. Suplimentele alimentare, noile metode de investigare genomică, studiile telomerazei, aparatura noninvazivă care are rezultate asemănătoare cu chirurgia estetică, dietele medicale, tratamentele de substituție hormonală sau cu celule stem au făcut să crească eficacitatea tratamentului și prevenirea îmbătrânirii.