Peste 40 de
personalități ale cardiologiei mondiale vor fi prezente în
România, în perioada 21–24 septembrie, pentru a susține
prelegeri la congresul anual al Societății Române de Cardiologie
(SRC), organizat la Sinaia. Sunt așteptați în jur de 3.000 de
participanți. La ediția din acest an, a 55-a, SRC adaugă la cele
trei zile tradițional alocate congresului, o zi specială cu nu mai
puțin de zece minicursuri precongres, dar anunță și alte
premiere, despre care ne vorbește dr.
Gabriel Tatu-Chițoiu,
președintele SRC.
– Legea antifumat a stârnit
discuții aprinse între susținătorii și oponenții ei. Care mai
este situația în ceea ce o privește?
– În acest moment, legea antifumat
se implementează așa cum a fost publicată în Monitorul Oficial și
sperăm că se va menține așa. Între timp, noi am încercat să
fim foarte activi, în sensul depășirii unui punct slab în
implementarea ei și anume, faptul că nu a fost explicată foarte
bine și a fost percepută ca o lege antifumători, de discriminare a
fumătorilor, care ar fi ținuți în ploaie, scoși din diverse
stabilimente și nu li se creează niciun fel de spații. În
momentul în care stai de vorbă cu fumătorii și le explici, pe
baze științifice, că este o lege destinată inclusiv protecției
lor, aceștia înțeleg. Este demonstrat că singura modalitate prin
care poți să-i protejezi și pe ei de fumatul excesiv este
menținerea actualei definiții a spațiului public închis: doi
pereți și un acoperiș. Ceea ce se cere acum, aparent explicabil,
adică existența unor spații pentru fumători, ar duce la creșterea
exponențială a expunerii lor la țigări și de aici la creșterea
riscului de îmbolnăvire cardiovasculară sau respiratorie. Inclusiv
parlamentarii trebuie să înțeleagă acest lucru, ca să nu voteze
aceste amendamente.
Educație
pentru sănătate
– Educația pentru sănătate
este foarte importantă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Ce
face SRC în acest sens?
– După toate
încercările pe care le-am avut, am ajuns la concluzia că cea mai
bună modalitate de ajungere a informației la public este cea
audio-video. Și atunci, dat fiind că televiziunile mari nu sunt
preocupate să aloce spații pentru educația populației în
sănătate, ne vom face un canal propriu de televiziune online. Vom
începe prin realizarea unui studio de înregistrări pentru diverse
webinare, pe care le vom difuza pentru profesioniștii în
cardiologie. Pentru început vom avea o producție de zece webinare,
făcute de membrii SRC, cu sprijinul companiilor farmaceutice, într-o
perioadă de trei luni. Toate aceste webinare devin materiale de
educație medicală continuă, vor fi postate pe site-ul nostrucardioportal.ro
și vor putea fi accesate individual pe bază de ID și parolă, iar
la sfârșit, în baza unui examen, se vor obține credite EMC. După
cele trei luni, probabil vom trece la o etapă superioară, în care
vom încerca să organizăm dezbateri cu cei la care nu reușim să
ajungem: decidenții din sănătate, reprezentanții ministerului,
chiar ministrul, reprezentanți ai colegiului medicilor.
– Cele zece webinare vor trebui
finalizate până la sfârșitul lui noiembrie. Practic luna aceasta
deja începem să le facem, iar din octombrie vor putea fi accesate.
Vom avea de pildă două minicursuri la congres care vor fi
înregistrate și vor deveni materiale de educație medicală
continuă. Unul dintre ele se referă la modul în care trebuie
scrise lucrările științifice pentru a fi publicate în reviste
ISI. Celălalt va fi un simpozion mai rar întâlnit în partea
aceasta a Europei, la care vin cei care conduc departamentul de
cardiologie sportivă a Asociației europene de prevenire a bolilor
cardiovasculare: M. Papadakis și S. Sharma, ambii din Marea
Britanie. Este un curs de jumătate de zi, plecat de la zero și
mergând până la moartea subită în sport. Și fiecare dintre
aceste conferințe poate să devină un material de EMC.
Reflexele
pierdute
– În programul STEMI, deja s-a
ajuns la 16 centre operaționale. Se pare că e pe drumul cel bun
acest program?
– Acest program a început foarte
bine, dar acum s-a ajuns la un entuziasm excesiv, în sensul că
toată lumea trimite pacienții către laboratoarele de cateterism
cardiac, dar au uitat niște lucruri, și anume că pacienții
trebuie să ajungă în anumite condiții. Dacă sunt în primele
două ore, pot fi trimiși direct către laboratoarele de cateterism,
dar dacă nu pot ajunge, să fie tratați cu tromboliză și doar
după aceea trimiși la laborator. Acest reflex a scăzut, motiv
pentru care anul trecut în noiembrie am făcut un bilanț, un
registru fulger numai pe luna noiembrie, să vedem care este
situația. Și am ajuns la concluzia că s-au pierdut niște reflexe,
adică 75% din pacienții trimiși de la distanță mare nu mai aveau
tromboliza făcută până să ajungă la angioplastie. Astfel, a
apărut o tendință de creștere a mortalității, comparativ cu
primii doi ani, în care disciplina a fost foarte clară. Aceste date
au fost prezentate la Sibiu, la întâlnirea grupurilor de lucru.
Situația la care s-a ajuns ne-a determinat să umblăm la ghid și
cumva să îi obligăm să facă tromboliză, iar acesta să devină
documentul oficial al ministerului, pe baza căruia se face
finanțarea programului.
– SRC este membru cu drepturi
depline în cadrul Societății europene de cardiologie. Cum este
privită ea în cadrul acestei societăți?
– SRC este văzută foarte bine de
Societatea europeană de cardiologie. În momentul de față, ea face
parte din grupul mare al celor 48 de membri ai acestei societăți –
suntem pe locul 13, din punctul de vedere al numărului de membri. Am
început să fim prezenți mai mult în anumite structuri conexe
Societății europene de cardiologie. De pildă, viitorul
președintele al Asociației europene de ecocardiografie și
imagistică va fi un român: profesorul Bogdan Popescu de la
Institutul „Prof. dr. C. C. Iliescu“ de la Fundeni. Apoi, avem
reprezentanți în grupuri de lucru, cum este cel de patologie
coronariană nonaterosclerotică, care va fi condus de prof. dr.
Maria Dorobanțu.
Soluții
pentru timizi
– Revenind la congres, anul
acesta aveți mai multe premiere.
– Așa este.
În afară de includerea în structura congresului a unei zile
dedicate celor zece minicursuri, care vor aduce participanților mai
multe puncte EMC, odată cu acest congres, începe activitatea
echipei noastre de televiziune, care va înregistra cele două
cursuri ce se vor transforma în webinare. Intenția noastră este să
avem prima transmisiune online de acolo, cea a adunării generale,
care va include și conferința Societății europene de cardiologie,
susținută de noul președinte al acestei organizații, profesorul
Jeroen Bax. O altă noutate este că accesul în sălile de congres
se face pe baza de cod de bare, care este scanat pe cititor de bare,
astfel încât să știm în timp real câți participanți sunt în
sală, structura lor. Este un proiect testat anul acesta la Sibiu, la
conferința grupurilor de lucru, unde am fost surprinși să
constatăm că a crescut aderența și numărul participanților în
momentul în care am anunțat introducerea acestui sistem. Mai mult,
la această ediție, venim în sprijinul celor care au emoții și nu
vor să pună întrebări vorbitorilor – 75% din ei se află în
situația aceasta – prin introducerea unei soluții informatizate
de transmitere anonimă a întrebărilor prin intermediul
internetului și a smartphonului. Moderatorul va vedea întrebarea pe
monitorul său și o va transmite vorbitorului. Am testat-o și pe
aceasta la Sibiu și a funcționat.
20%
până în 2025
– Din punctul de vedere al
tematicii, ce noutăți aduce congresul de anul acesta?
– Titlul
congresului este „Viitorul începe astăzi”. Sesiunile au fost în
așa fel așezate încât să te gândești cam cum va arăta
cardiologia peste cinci sau zece ani. Lucruri care sunt de viitor,
lucruri de vârf, chiar dacă ele încă nu sunt practicate la noi în
țară. Dar trebuie să fim pregătiți pentru așa ceva. Motiv
pentru care, de pildă, avem patru conferințe omagiale – le-am pus
pe toate în aceeași sesiune. Una dintre ele este dedicată doamnei
Maya Simionescu, cea care va arăta unde s-a ajuns acum în materie
de ateroscleroză și tratamentul pentru ateroscleroză în viitor,
ceea ce se cunoaște la nivel molecular – pentru că dacă știi
asta, poți afla ținta terapeutică pe viitor. Apoi, vor fi expuse
noutăți în imagistică, apropo de tridimensional în
ecocardiografie în insuficiența cardiacă, în boala cardiacă
ischemică. Vor fi și sesiuni pro și contra, prezentări de cazuri,
dar și o sesiune care se cheamă cazuri clinice de coșmar. Adică
în ce probleme au intrat medicii în diverse situații de genul
acesta. Vineri dimineața, avem o prezentare în direct a unei
intervenții chirurgicale făcute la Universitatea Homburg din
Germania. Și, deși nu ține de tematică, o noutate este și faptul
că toate sesiunile din sala mare a congresului se vor înregistra
video și după 24 de ore încep să fie disponibile pecardioportal.ro.
La fel și interviurile pe care reporterii televiziunii noastre –
rezidenți de-ai noștri – le realizează cu invitații din
străinătate.
– În final, ce urmăriți să
obțineți cu acest congres?
– Avem două obiective majore:
nivelul de educație al cardiologilor să fie la nivel de top –
aceasta, strict profesional –, iar al doilea obiectiv – reducerea
incidenței bolilor cardiovasculare cu 20% până în anul 2025 să
nu fie ceva doar pe hârtie. De altfel, acesta este primul punct în
statutul SRC – reducerea incidenței bolilor cardiovasculare în
România – iar ținta fixată acum este oarecum comună cu a
Societății europene de cardiologie. Facem în primul rând educația
cardiologilor, ca să știe cum să-și trateze și educe pacienții,
iar, pe de alta parte, ne ducem direct la pacient, prin canalul tv pe
care îl facem. Gradul de cunoaștere al cardiologilor români,
oriunde ar fi, este la nivel de vârf. Nu au cu ce să lucreze,
aceasta este problema.
.jpg)
