Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) este organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul managementului calităţii în sănătate. Despre obiective, direcţii, colaborări internaţionale – în interviul pe care ni l-a acordat dr. Vlad Berbecar,
președinte ANMCS.

Dr. Vlad Berbecar este medic specialist medicină internă, lucrează de peste opt ani în sistemul medical din România. De asemenea, deţine o experienţă importantă în coordonarea mai multor organizaţii non-guvernamentale, „Caravana cu Medici” fiind una dintre acestea.

Ce activităţi ale ANMCS se află în desfășurare, în contextul actual?

Suntem în faza de pregătire de reluare a acreditării, suspendată temporar în cursul perioadei stării de alertă și având în vedere bineînţeles și contextul pandemiei de COVID-19 și schimbarea specificului spitalelor.

Vom relua activitatea imediat ce contextul ni-l va permite. Evaluarea spitalelor se desfășoară pe un ciclu de cinci ani – actualmente ne situăm în ciclul al doilea. Momentan avem evaluate mai puţin de jumătate din cele peste 600 de spitale, sperăm să reluăm activitatea cât mai repede.

De asemenea, au fost elaborate standardele pentru unităţile ambulatorii și vom începe de anul viitor, prin niște proiecte pilot, și implementarea standardelor managementului calităţii în unităţile ambulatorii și acreditarea acestora.

Ce presupune procesul de acre­ditare?

Scopul ANMCS este să stabilească standardele de management al calităţii în sănătate, bineînţeles scopul final fiind siguranţa pacientului, îmbunătăţirea serviciilor medicale și creșterea încrederii și a siguranţei pacientului.

Standardele ANMCS sunt acreditate internaţional, pentru ele s-au folosit modele de bune practici de la nivel internaţional. Procedura de acreditare se realizează în ţările dezvoltate de mai mult timp. Noi încercăm, pe măsură ce trecem dintr-un ciclu în altul, să ajutăm unităţile sanitare să implementeze standardele pe care le-am dezvoltat, pentru a-și îmbunătăţi activitatea.

Concret, prin acest proces de acreditare noi încercăm să ajutăm unităţile medicale să se alinieze cât mai bine și să utilizeze standardele internaţionale.

Standarde internaţionale

Ce ne puteţi spune despre colaborările internaţionale ale ANMCS?

Standardele utilizate de ANMCS sunt acreditate de International Society for Quality in Health Care. Am încheiat recent un acord de colaborare cu o instituţie prestigioasă din Franţa, Haute Autorité de Santé (HAS), prin care vom face schimb de experienţă și de bune practici pentru îmbunătăţirea bilaterală a standardelor de sănătate.

De asemenea, SANTE+ este tot un proiect în care sunt implicaţi ca parteneri Grecia, Franţa, în care se dorește crearea unei curricule la nivel european pentru evaluarea serviciilor de sănătate. Practic, vrem să fie creat un expert care să utilizeze această curriculă standardizată la nivel european.

Ce s-a schimbat în procesul de acreditare în urma acestor colaborări?

Fiecare experienţă pe care o căpătăm din toate aceste colaborări aduce beneficii și contribuie la îmbunătăţirea activităţii pe care o desfășurăm. Activitatea de acreditare este un proces dinamic, aceste standarde pe care noi dorim să le diseminăm și să fie implementate nu pot fi implementate brusc.

Toate unităţile care au fost acum acreditate – la următorul ciclu pot avea o activitate din ce în ce mai bună, pentru că deja au implementate anumite standarde, circuite. Standardele în sine sunt dinamice, iar pe măsură ce căpătăm și noi experienţă și colaborăm cu alţi parteneri externi, le îmbunătăţim.

Cât de dificilă este implementarea acestor standarde în România?

Nu este dificil, trebuie înţelese foarte bine și trebuie să fie privite ca un mecanism de ajutor, nu de piedică sau cerinţe de îndeplinit, ci ca niște instrumente care ghidează instituţiile sanitare și le ridică la un standard înalt de calitate și de servicii medicale.

ANMCS a fost implicat și în activitatea de vaccinare, organizând la sfârșitul lunii mai un maraton de vaccinare...

A fost gândit ca un mic centru de vaccinare de cartier, scopul fiind de a asigura un acces mai facil oamenilor din zona respectivă. Acesta a avut un flux redus. Având în vedere scăderea la nivel naţional a prezenţei la vaccinare, centrele mici pot fi o soluţie bună pe termen lung și pot să asigure continuitate, pentru că vorbim despre un posibil nou val.

Mediul rural și serviciile de sănătate

Ce ne puteţi spune despre proiectul legislativ privind serviciile de sănătate mobile?

Recent am depus un proiect legislativ în Parlament ce privește accesul la servicii medicale în mediul rural – Legea Asistenţei Medicale Mobile, prin care încercăm să creăm un cadru legal pentru a oferi servicii medicale în regim mobil.

Tot ce a făcut „Caravana cu Medici” în ultimii șase ani (cele aproape 90 de caravane și peste 10.000 de pacienţi consultaţi) dorim să transformăm într-un proiect naţional – orice medic să poată să meargă la sat, acolo unde nu există medici, și să presteze servicii medicale.

Sperăm să micșorăm prin acest proiect diferenţa existentă între urban și rural, unde trăiește aproape jumătate din populaţia României.

În altă ordine de idei, ce s-a schimbat în urma Caravanei cu Medici unde aţi fost implicat?

Experienţa din caravană a fost extraordinară, în primul rând prin prisma faptului că am întâlnit foarte mulţi oameni entuziasmaţi că am venit la ei să le oferim servicii medicale. Și aici vorbesc despre oameni care nu au fost în viaţa lor la medic sau oameni care nu au bani nici măcar de microbuz ca să se ducă până la oraș, la medic.

Avem un procentaj foarte mare de boli cardiovasculare diagnosticate – dintre pacienţii pe care i-am consultat noi, pe 70% i-am descoperit cu hipertensiune arterială, iar jumătate dintre aceștia nu știau că au această afecţiune.

Pe lângă bolile cardiovasculare am identificat multe alte patologii, o serie dintre ele necesitând investigaţii suplimentare. Simpla recomandare către investigaţii suplimentare este foarte utilă.

Mai departe am încercat, în limita posibilităţilor noastre, să îi și chemăm pentru investigaţii suplimentare – și aici vorbim inclusiv despre boli cronice severe sau despre formaţiuni tumorale nou diagnosticate.

De asemenea, există și o caravană dedicată sănătăţii femeii, pentru că patologiile precum cancerul de col sau de sân sunt foarte frecvente, astfel că avem anumite caravane în cadrul cărora facem doar ecografie mamară, consult ginecologic și examen citologic Babeș-Papanicolau. Nu am o statistică acum, însă în fiecare caravană de acest tip am indentificat unul sau două cazuri care au necesitat investigaţii
suplimentare.

Revenind, ce proiecte pregătiţi la ANMCS?

În continuare ne vom axa pe finalizarea ciclului de acreditare a spitalelor și vom începe acest mare proiect de implementare a standardelor pentru unităţile ambulatorii. Desigur, unităţile ambulatorii trebuie să îndeplinească mult mai puţine cerinţe faţă de un spital. Însă am creat un set special de instrumente pentru aceste unităţi.