Topul ţărilor
europene care au adoptat sisteme eHealth
în unităţile sanitare plasează pe primele trei locuri Danemarca, Estonia şi
Finlanda, arată un studiu recent al Comisiei Europene. România se clasează
undeva sub media europeană în ce priveşte folosirea eHealth în spitalele de urgenţă. Dezvoltarea sistemului informatic
al dosarului electronic de sănătate, cel mai complex proiect informatic din
domeniul sănătăţii implementat în România, durează de aproximativ un an. În
acest context, Asociaţia HL7 România organizează joi, 22 mai a.c., la Bucureşti,
conferinţa eHealth Next Generation,
unde reprezentanţi ai industriei IT, ai furnizorilor de servicii medicale şi ai
pacienţilor vor căuta răspunsuri la întrebările ridicate de implementarea
noilor tehnologii.
Cristina Ana Racoceanu, secretar general al asociaţiei
organizatoare, explică, pentru „Viaţa medicală“, raţiunile pentru care este
necesară o astfel de reuniune.
– Cu ce scop organizaţi această conferinţă?
– Este prima conferinţă de sine stătătoare
care se organizează în ultimii trei ani pe tema eHealth. Au mai fost sesiuni, în cadrul altor conferinţe sau
manifestări ştiinţifice, dar aceasta este dedicată integral domeniului. Motivul
organizării a fost faptul că proiectele derulate – prescrierea electronică,
dosarul electronic de sănătate şi cardul electronic de sănătate – trebuie însuşite
corect, într-un proces de interoperativitate, de toţi actorii implicaţi. De
aceea, prin asociaţia HL7 România, încercăm să-i aducem la aceeaşi masă:
industria din domeniul soluţiilor informatice pentru sectorul medical,
furnizorii de servicii medicale, pacienţii. Nu ne dorim o conferinţă clasică,
ci mai degrabă un forum, unde interactivitatea să fie cuvântul de ordine.
– Vor
fi invitaţi doar din ţară?
– Nu, vor fi şi invitaţi din străinătate:
prof. dr. Nicolae Goga, din Groningen, dr. Marc Lazarovici, din München, alături
de prof. univ. dr. Florica Moldoveanu, de la Universitatea „Politehnica“ Bucureşti,
dr. Raed Arafat şi mulţi alţii.
Limbajul comun eHealth
– Cum va fi structurată conferinţa?
– Vor fi două paneluri de discuţii, în care
specialiştii vor discuta despre tehnologii informatice, dar şi despre strategii
şi politici de sănătate din domeniul eHealth.
În panelul de tehnologie şi procese, vom discuta despre mHealth, domeniu mai puţin cunoscut în România, care se adresează
în primul rând specialistului: prin aplicaţiile şi dispozitivele
interconectate, se obţin informaţii în timp real. Medicul curant al pacientului
poate accesa aceste date de pe telefonul mobil şi poate apoi interacţiona
imediat cu colegul său, de exemplu, care este de gardă, sau poate să se deplaseze
la pacient. De asemenea, medicul poate primi o alertă, dacă sistemul informatic
al spitalului are şi un modul de aplicaţie mobilă. Sau, când în sistem sunt
introduse datele de la analizele de laborator ale bolnavului, pe baza unor
algoritmi, el poate stabili dacă acestea sunt în parametri, iar dacă nu, emite
iar o alertă medicului. Un alt domeniu pe care îl vom aborda este eHospital. Practic, este vorba de soluţii
HIS (Hospital information system), pe
care toate spitalele le deţin în prezent. Numai că, din cauza legislaţiei
teribil de... dinamice din România şi a proiectelor aflate în derulare, aceste
soluţii trebuie îmbunătăţite permanent. Toate sistemele acestor spitale sunt
interconectate la platforma deja existentă, SIUI, dar, pentru o comunicare bidirecţională,
trebuie să existe un limbaj comun. Tocmai acest limbaj comun îl oferă HL7, un
set de standarde de interoperabilitate şi comunicarea prin mesaje între aplicaţiile
informatice medicale ce operează cu date clinice şi administrative. Este nivelul
7 al ierarhiei de protocoale de comunicaţie în reţea, numit „nivelul aplicaţie“.
O altă temă pe care o avem în vedere se referă la centrele de date. Aici vom
discuta despre cloud, de exemplu.
Cele trei secţiuni importante ale serviciilor cloud – platformă, software şi infrastructură – pot conduce la
reduceri semnificative de costuri pentru unităţile sanitare. Vor fi discuţii,
faţă în faţă, între furnizorii de găzduire şi unităţile sanitare, inclusiv cu
privire la aceste oportunităţi de reducere a costurilor, dar si cealaltă faţă a
monedei: securitatea şi protecţia datelor. Pentru că spitalele sunt unităţi
care prelucrează date confidenţiale, date critice şi sunt sub incidenţa legii
din acest punct de vedere.
– Este sistemul românesc de sănătate pregătit
pentru o asemenea mutare?
– Eu consider că, în momentul de faţă,
mutarea în cloud a bazelor de date
este prematură. Încă nu suntem pregătiţi pentru un astfel de pas. Este o zonă critică şi, de aceea,
specialiştii vor discuta despre ceea ce înseamnă cloud şi cât de binevenit este el în sistemul de sănătate românesc,
public sau privat. În acelaşi timp, să nu neglijăm importanţa centrelor de date
şi soluţiile moderne de stocare şi de recuperare în caz de dezastre (data recovery şi disaster recovery), care necesită investiţii foarte mari.
– În
România există vreun asemenea centru?
– Da, există centre de date moderne
construite pe standarde europene care au toată infrastructura necesară, dar aş
prefera să îi lăsăm să se prezinte chiar ei la conferinţă.
Strategii de sănătate cu atragere de fonduri europene
– Despre
panelul al doilea ce detalii ne puteţi oferi?
– Acolo se desfăşoară partea de educaţie şi
formare profesională. Vom aborda metoda de pregătire profesională a
personalului medical prin intermediul roboticii şi soluţiilor informatice. Se
vor prezenta o serie de exemple sofisticate, preluate de la centrul „Human
Simulation” din München.
– Spuneaţi
că vor fi discutate strategii şi politici de sănătate.
– Da, vom aborda o direcţie foarte importantă
şi arzătoare la acest moment: accesarea fondurilor europene pe zona de sănătate.
Este foarte importantă obţinerea şi dezvoltarea sistemului de sănătate din
România prin intermediul fondurilor europene. Chiar săptămâna trecută,
Ministerul Sănătăţii a fost declarat eligibil la un apel pe POSDRU, prin care
minimum 625 de medici şi 1.250 de asistente vor participa la cursuri pentru
actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor. Deci, accesarea fondurilor
europene reprezintă şi o strategie a MS. Apoi, ca strategie de sănătate, din
perspectiva eHealth, sunt şi cele
trei proiecte despre care am vorbit, dar mai ales dosarul electronic de sănătate
şi cardul electronic de sănătate, care au la bază două apeluri pe fonduri
europene.
.jpg)
