Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Social media, unealta ideală pentru a reprezenta pacienţii cu diabet

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 17 iulie 2020

Ines Nerina Râmbu este vlogger, antreprenor și vorbește despre diabetul zaharat din propria experienţă.

Conţinutul pe care îl creează se concentrează pe provocările pe care le întâmpină pacienţii diagnosticaţi cu această boală, iar materialele video
educative, fie că este vorba despre nutriţie, metode de administrare a tratamentelor sau de noi tehnologii din domeniu, nu lipsesc.

2

Ce vă amintiţi despre începuturile dv. ca influencer? Cum v-a venit ideea să creaţi un vlog, o pagină de Facebook?

Când am pornit pe drumul online-ului, nu mă identificam cu noţiunea de influencer. Am decis să scriu pe blogul personal inesnerina.com despre diagnosticul meu și despre cum mi-am ajustat viaţa la tot ceea ce mi se întâmpla, din dorinţa de a mă descărca. Am realizat că sunt mulţi care rezonează cu trăirile mele, așa că am hotărât să documentez toate aspectele vieţii unui pacient tânăr cu diabet. Totul a crescut organic și frumos, pentru că am reușit să adun în jurul meu o comunitate frumoasă. Acum social media este pentru mine unealta ideală de a reprezenta pacienţii cu diabet, de a le afla nevoile și de a le transmite mai departe celor cu putere de decizie. Dacă, la început, blogul era un jurnal personal, acum platforma mea a devenit vocea persoanelor cu diabet din România. Astăzi îmi doresc să fiu influencer pentru că vreau să fiu motivaţia pentru care pacienţii cu diabet să nu renunţe la lupta lor zilnică.

Când aţi primit vestea că aveţi diabet zaharat?

Am aflat că va urma să trăiesc zi de zi cu insulină pe data de 1 aprilie, la vârsta de 23 de ani. Eram în anul I de master, mă credeam invincibilă și nu îmi vedeam decât de planurile mele profesionale de atunci.

Cât de greu a fost să vă adaptaţi stilul de viaţă pentru a respecta recomandările medicilor?

Vestea diagnosticului a venit ca un șoc, pentru că nu știam nimic despre diabetul de tip 1, însă am înţeles din prima clipă cât de important este să colaborez cu medicul. Nu mi-a fost ușor să schimb complet macazul vieţii mele, dar cred cu tărie că a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat. După externare, am plecat din spital cu un glucometru, două pen-uri de insulină, câteva pliante despre alimentaţie și cu un mare semn de întrebare despre ce urma să fac. Volumul de cunoștinţe noi pe care trebuia să îl asimilez imediat după noul diagnostic era enorm, așa că m-am pus repede cu burta pe carte. A urmat o perioadă lungă de documentat, citit, testat, greșit și învăţat. Am învăţat noile reguli de nutriţie, de calcule ale dozelor de insulină și mi-am adaptat stilul de viaţă relativ repede. Ceea ce a durat într-adevăr mai mult a fost acceptarea de sine. Diabetul nu este doar o boală de nutriţie sau de metabolism, este o provocare psihologică uriașă.

Educaţia prin reţelele de socializare

Cât de greu îi este unui pacient să își ia informaţiile din surse sigure?

Nu pot să subliniez suficient de mult cât de vital este să ne luăm informaţii din surse sigure. Din păcate, mediul virtual este de multe ori o capcană care mai mult dezinformează, iar persoana cu diabet riscă să fie vulnerabilă. În același timp, internetul poate fi văzut ca o comoară dacă este utilizat corespunzător. Pe cei care mă urmăresc îi sfătuiesc mereu să meargă pe site-urile oficiale ale ministerului, Casei Naţionale de Sănătate, paginile federaţiei și asociaţiilor de pacienţi. Eu, ca președinte de asociaţie de pacienţi, am misiunea de a le furniza informaţii din surse sigure celor care mă urmăresc.

Cât de importante sunt reţelele de socializare pentru educaţia populaţiei?

Sunt esenţiale, având în vedere cât de puţin timp este alocat educării pacientului în timpul consultaţiei la medicul specialist. În același timp, mediul virtual are capacitatea de a stoca un volum uriaș de informaţii, permiţându-i pacientului să acceseze punctual ceea îl interesează.

1

Care sunt tipurile de materiale online la care publicul reacţionează cel mai bine ?

Eu sunt activă și postez pe multe platforme (blog, Facebook, Instagram, YouTube) care diferă mult una de cealaltă și am putut să observ anumite aspecte. Conţinutul pe care îl creez pentru blog este o combinaţie de colaje de imagini și text, iar publicul care consumă acest tip de material nu rezonează cu publicul consumator de YouTube, spre exemplu, unde primează materialele video. Oricum ar fi, pe toate canalele de comunicare virtuală postez conţinut educativ, iar dacă ar fi să trag linie și să spun unde reacţionează cel mai bine publicul, aș spune că pe Facebook. Pe această platformă se întâlnește cel mai vast și diversificat public, audienţa fiind de toate vârstele. Modalitatea de distribuire și de comentarii îi face pe urmăritori să fie mai implicaţi în ceea ce postez acolo. Chiar zilele trecute atinsesem un reach (numărul de persoane unice care au văzut conţinutul – n. red.) de peste 1 milion, la un video pe Facebook despre cum schimbăm setul de infuzie al pompei de insulină. Este dovada vie că și un astfel de conţinut are potenţial dacă știi cum să îl împachetezi frumos și să îl prezinţi pe înţelesul tuturor.

Strategii pentru a combate știrile false

Asistăm la o invazie a fake news-urilor în online. Cum poate fi combătut acest fenomen, în general, și în domeniul medical, în particular?

Într-adevăr, este o reală ameninţare această invazie și mă lupt la rândul meu să educ publicul din România cum să își dea seama când în feed apar știri false (fake news – n. red.). Se poate combate prin foarte multă muncă din partea celor care vor să facă un bine lipsit de interes, cei care vor să ajute pacienţii și care dau dovadă de responsabilitate în online. Campaniile de identificare și combatere a fake news-urilor pot fi o strategie bună în acest sens. Nu este complicat, trebuie doar să vrei să te implici. Chiar despre acest subiect, despre cum identificăm o știre falsă în domeniul medical, am făcut un video și a prins foarte bine. Le explicam oamenilor într-un limbaj foarte ușor de înţeles de ce acel articol care promova „medicamentul miraculos care te vindecă de diabet” este fake news. PubMed este primul loc unde să mergi: câteva cuvinte-cheie și afli în câteva clipe dacă există sau nu acei „medici”.

Care platforme sunt cele mai potrivite pentru propagarea mesajelor de educaţie medicală?

Cred că Facebook este în continuare cel mai eficient în răspândirea informaţiei și acolo este un loc foarte bun de a începe o pagină de educaţie medicală. Cu resurse puţine și cu multă muncă se poate construi un canal de comunicare foarte eficient care să ajungă ușor la public. YouTube este la fel de îndrăgit de publicul consumator de conţinut, însă acolo este nevoie de ceva mai multe resurse financiare și de timp; trebuie să ai un telefon cel puţin performant cu care să filmezi, apoi îţi trebuie minime cunoștinţe tehnice să editezi și montezi un video.

Cât preţ puneţi pe numărul de followers pe care îi aveţi și cum le menţineţi atenţia trează?

Pentru mine nu a contat niciodată numărul de urmăritori. La mine nu este remarcabil reach-ul pe care îl am, ci conexiunea reală pe care am construit-o cu cei care mă urmăresc. Am pus mare preţ pe ceea ce am reușit să fac: o comunitate! Iar această comunitate există și în offline, pentru că mă implic în tabere cu persoane cu diabet, organizez cursuri de educaţie medicală la clinica doctorului meu curant, facem împreună internări de zi cu tineri cu diabet, mă implic în campanii de conștientizare, iar la fiecare eveniment participă sute de omuleţi care mi-au dat nu doar like-ul, ci și încrederea lor.

Sfaturi în contextul pandemiei

Ce sfaturi aveţi pentru pacienţii cu diabet zaharat în contextul pandemiei de COVID-19?

În primul rând, pun accentul pe aceeași vigilenţă când vine vorba despre sursa de unde ne luăm știrile și informaţiile. Ţineţi legătura cu medicul curant, asiguraţi-vă că respectaţi recomandările acestuia, faceţi-vă stocul de insulină și consumabile, frigiderul să fie plin de sucuri și alte dulciuri pentru momentele de hipoglicemie. Personal, așa am făcut, am vizitat doctorul diabetolog pentru a lua reţeta de insulină, iar în acest context am luat de la farmacie mai multe teste de glicemie, pentru că nu știm ce ne rezervă această perioadă instabilă. Iar cel mai important sfat, pe care și eu pot să îl dau, este să se păstreze distanţa fizică, să se stea în casă! Trebuie să rămânem împreună uniţi, dar de la distanţă, dacă nu vrem să ajungem să ne îmbolnăvim împreună.

Cum ţineţi legătura cu medicul diabetolog curant în această perioadă sau cu medicul de familie care vă eliberează reţetele?

Am un medic curant excepţional, care mă susţine necondiţionat. Mereu se asigură că sunt în siguranţă, iar în această perioadă am ţinut legătura strâns. Pe lângă faptul că mi-a eliberat reţeta necesară pentru insulină și testele de glicemie, mi-a făcut instructajul pentru măsurile pe care să le respect în această perioadă. Îmi monitorizează glicemia de la distanţă prin senzorul de glicemie și îmi ajustează constant ratele bazale prin WhatsApp. Personal, sunt impresionată de munca și dedicarea uriașe pe care medicul meu diabetolog, Delia Reurean-Pintilei, le oferă pacienţilor. În această perioadă agitată, în care pacienţii anxioși îi pot copleși pe medici cu multe cerinţe și nevoi urgente, doctorii merită toată admiraţia noastră pentru că fac faţă unor solicitări uriașe.

Etichete: Ines Nerina diabet zaharat educație comunicare

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC