Biofotonica este știinţa aplicării tehnicilor optice în domeniul biologic, fiind capabilă să ofere informaţii foarte specifice despre materiale biologice. Fiecare moleculă are o amprentă biofotonică unică dacă este expusă la lungimea de undă și intensitatea luminii adecvate. Celulele bolnave absorb și reflectă lumina diferit faţă de celulele sănătoase. Modificările morfologice comune care afectează reflectanţa luminii sunt: îngroșarea epitelială, dimensiunea și conţinutul nuclear și angiogeneza.

        Pornind de la aceste principii, a fost creat un dispozitiv medical non-invaziv care utilizează lumină albă pentru a detecta substanţele chimice și modificările fizice celulare caracteristice pentru cancerul de col uterin. Scanarea este simplă și nu necesită mostre de ţesut, aplicarea unei substanţe pe colul uterin, laboratoare externe sau pregătire extensivă. Timpul real de scanare este sub două minute și oferă un rezultat imediat care indică riscul existenţei unei leziuni displazice la nivelul colului.

Încă din 2004 au fost desfășurate studii clinice care au inclus peste 3.000 de femei din SUA, Mexic, Turcia, Indonezia, Nigeria și Costa Rica, acestea demonstrând siguranţa și eficienţa folosirii dispozitivului. Nu au existat reacţii adverse, sensibilitatea fiind evaluată cu valori între 70 și 80%, iar specificitatea între 80 și 87%.

Indicaţii și contraindicaţii

Este important de amintit în ce situaţii nu a fost făcută această scanare, deci când nu ar fi indicată. Din categoria antecedentelor personale, nu este indicată în: histerectomia anterioară; varianta anatomică congenitală a colului uterin (de exemplu, colul uterin dublu); antecedentele de boală fotosensibilizantă sau altă boală afectată de radiaţiile ultraviolete (de exemplu, porfirie, lupus eritematos); radioterapia anterioară la nivelul sistemului genito-urinar, în cursul ultimului an.

Nu este indicată nici în situaţii temporare ca: sarcină; menstruaţie; col uterin care sângerează cu ușurinţă la un contact sau o traumă minimă, inclusiv post-contact sexual, sau cu sângerare spontană; infecţii active la nivel genital sau secreţii vaginale patologice; paciente în curs de fototerapie; utilizare recentă a agenţilor fotosensibilizanţi, cum ar fi fluorochinolone sau retinoizi.

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea este beneficiarul unui astfel de echipament, ca urmare a unei donaţii și a sprijinului Consiliului Judeţean Ilfov. Alte trei spitale din ţară urmează să fie dotate în curând cu astfel de aparate.

Rezultatele scanării,
după 1 minut și 20 de secunde

Dr. Ala Danilceac, medic primar Obstetrică-Ginecologie în cadrul spitalului din Buftea, a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări pentru cititorii revistei „Viaţa Medicală”, privind beneficiile aduse de un astfel de echipament.

Care sunt avantajele acestui nou sistem de scanare și ce îl diferenţiază de alte metode de screening?

Scanarea realizată cu acest echipament este neinvazivă, spre deosebire de testul Babeș-Papanicolau și testarea HPV, care presupun prelevarea unor probe de ţesut. Colposcopia are și ea un anumit grad de invazivitate, prin aplicarea de acid acetic sau lugol pe suprafaţa colului.

Ca timpi de execuţie – pentru testul Papanicolau și testarea HPV obţinerea rezultatelor poate dura câteva zile, în funcţie de laboratorul unde sunt trimise probele, și implică cel puţin încă un medic pentru validare. Recoltarea de HPV nu este însă suficientă, este nevoie și de o examinare a leziunii de la nivelul colului. Pentru colposcopie este necesară o supra­specializare, pe care nu o au toţi medicii ginecologi. De asemenea, sunt leziuni la nivelul endocolului care nu se văd cu ochiul liber.

Cu acest aparat este nevoie de un singur medic și nu presupune alte proceduri, cum ar fi realizarea de coloraţii. Timpul de execuţie este foarte scurt, rezultatele fiind afișate după 1 minut și 20 de secunde. Penetrarea în grosimea mucoasei este de 5 mm, dar lumina pătrunde și la nivelul endocolului, la multe dintre paciente. Pot spune că noi am avut paciente multipare, cu un col deschis, la care au fost vizibile și celule endometriale. Vedem deci în profunzime, până la membrana bazală, nu doar la suprafaţă.

Interpretarea rezultatelor este atributul medicului sau se face automat?

Interpretarea este făcută automat. Sistemul este în așa fel conceput, încât identifică modificările din celulele anormale, creează o hartă a culorilor care este analizată automat și este afișată direct interpretarea acestora. Pentru fiecare tip de leziune este afișată o probabilitate ca aceasta să existe. Nu este indicată poziţia exactă a leziunii, așa că atunci când colul prezintă o leziune, este necesar un chiuretaj de endocol. Așadar, datorită acestui sistem devin evidente leziunile mai profunde și mai înalte.

Screeningul, între 25 și 64 de ani

Când este indicată această explorare?

Vorbim de o investigaţie de screening. Nu trebuie să existe neapărat o leziune vizibilă macroscopic. Dacă pacienta are HPV pozitiv la o genotipare, putem face scanarea cu acest sistem. Dacă a avut un examen
Babeș-Papanicolau modificat, ar trebui examinată pentru a infirma sau confirma existenţa leziunii. Cel puţin o vreme, vom merge în paralel cu toate metodele și vom compara rezultatele. După ce vom examina 1.000 de paciente, vom putea face o analiză – câte au avut modificări în rezultatul PAP, genotiparea HPV și, respectiv, echipamentul despre care vorbim acum. În viitor ar fi posibil ca această scanare să înlocuiască alte metode de screening.

Dacă se suspicionează existenţa unui carcinom scuamos de col uterin, înaintea introducerii unei scheme de tratament, acest lucru ar trebui confirmat histopatologic?

Bineînţeles. Scanarea nu poate înlocui această confirmare, pentru că este doar o procedură de screening. Nu sărim această etapă.

Așadar, scanarea nu este indicată pentru paciente deja diagnosticate cu cancer uterin.

Așa este. Nici pentru pacientele însărcinate sau pentru cele la menstruaţie nu este indicată. Pacientelor aflate la menopauză le recomand administrarea de estrogeni înainte de examinare, pentru că atrofia asociată cu un anumit grad de fibroză face mai dificilă observarea modificărilor, iar estrogenii duc la o ușoară îngroșare a mucoasei, prin creșterea în înălţime a celulelor.

De la ce vârstă recomandaţi să fie făcut acest screening și cu ce periodicitate?

În momentul de faţă ne vom suprapune cu programul de screening prin Babeș-Papanicolau, adică în intervalul 25-64 de ani, dar dacă am obţine decontarea prin Casa de Asigurări, nu cred că ar trebui să ne limităm la acest interval. Probabil nu dincolo de 64, dar aș începe mai devreme de 25 de ani, pentru că sunt multe persoane care își încep viaţa sexuală în adolescenţă, sunt cazuri de cancer de col la vârste tinere, așa că și screeningul ar fi util să îl începem mai devreme.

Care sunt dezavantajele sau limitările acestei explorări?

În primul rând, preţul speculilor de unică folosinţă, care este unul semnificativ. Nu văd alt dezavantaj, deocamdată.

Pentru Ilfov gratuit, restul contra cost

Dacă nu toate examinările sunt decontate de Casă, înseamnă că ceea ce este în plus presupune o coplată?

În momentul de faţă, există un program pentru judeţul Ilfov, unde Consiliul Judeţean decontează 40 de examinări pe lună, iar spitalul, din fondurile proprii, încă 40-60 de examinări pe lună. Pentru pacientele din alte zone, examinarea ar fi oricum contra cost. Sperăm să obţinem decontarea prin Casa de Asigurări pentru a trece peste acest dezavantaj financiar.

Ce ar trebui să facă o pacientă ca să beneficieze de acest screening?

Trebuie să sune pe telefonul spitalului și să formeze tasta pentru „programări cabinete medicale”. Va fi programată la un consult preliminar, pentru a putea negativa o posibilă infecţie, ulterior fiind programată pentru scanare.

În încheiere, vă rog să spuneţi câteva cuvinte despre importanţa screeningului pentru cancerul de col uterin.

Noi am avut planificată o acţiune care implica deplasarea și recoltarea de probe pentru testul Babeș-Papanicolau în afara spitalului, însă pandemia ne-a împiedicat să o punem în practică. Am continuat recoltarea gratuită în spital, însă prea puţine paciente vin pentru screening. Din 2016 până acum au fost doar 256 de paciente. Este o adresabilitate foarte scăzută, deși s-a făcut publicitate și programul pe care l-am derulat a făcut posibilă recoltarea inclusiv la persoane neasigurate. Condiţia unică  a fost să aibă col și să nu aibă un diagnostic anterior de cancer.

Ce spun colegii din străinătate despre experienţa lor cu acest tip de scanare?

Colegii au comparat testul Babeș-Papanicolau cu acest tip de scanare și au constatat că cel din urmă este chiar mai sensibil în detectarea displaziei, așa că încep să orienteze explorările ulterioare în funcţie de acest rezultat.