Interviu cu prof. dr.
Leonard Azamfirei, rectorul UMF Târgu Mureș
–
După 70 de ani de existență, unde se situează UMF Târgu Mureș?
–
După șapte decenii de la înființare, UMF Târgu Mureș este una dintre cele mai
performante universități din România, care îmbină în mod fericit tradiția cu
modernismul. O universitate dinamică, strâns conectată la noile tehnologii,
integrată într-o rețea internațională funcțională. Avem avantajul că suntem o
universitate de dimensiune medie, cu aproape șase mii de studenți, și că avem
un profil relativ îngust, medico-farmaceutic; astfel putem canaliza resursele
umane și financiare mult mai specific, cu risc mai mic de a ne risipi în
domenii eterogene.
–
Ce proiecte de viitor aveți?
–
Universitatea are o serie de proiecte de infrastructură pe care le-a început în
ultimul timp și care vor deveni curând funcționale: centrul de cercetări
avansate medico-farmaceutice, o infrastructură de cercetare fundamentală a
cărei valoare depășește 10,5 milioane de euro, dezvoltată prin fonduri
europene, precum și sediul noii facultăți de farmacie. Totodată, universitatea
a depus pentru evaluare un proiect pentru construcția unui centru de cercetare
în nanobiologie și nanotehnologie – Nano-X Institute. Pe lângă aceste proiecte
mari, facem eforturi pentru modernizarea spațiilor de învățământ, pentru
implementarea soluțiilor IT, de e-learning și de simulare aplicată în toate
domeniile de învățământ. Este un efort financiar și uman susținut de
universitate, care are ca obiectiv managerial strategic atragerea de fonduri
europene pentru dezvoltarea bazei materiale și pentru formarea resursei umane.
Referindu-mă la partea de cercetare, bugetul alocat cercetării științifice în
ultimii trei ani a crescut de peste zece ori, lucru ce reflectă faptul că
prioritizăm resursele existente spre acest domeniu esențial.
–
Ce impact au asupra generațiilor noi de studenți transformările survenite în
metodologia de predare și în baza materială?
–
Noile generații de studenți așteaptă un învățământ de calitate, modern, în pas
cu ceea ce se întâmplă în toate universitățile moderne. Pentru al doilea an
consecutiv, programul de studii de medicină în limba română a avut cea mai mare
concurență la nivel național (poziția a doua în 2015, prima poziție în 2014),
fapt care ne obligă să ținem standardele cât mai sus. Din acest motiv, am
demarat o reformă de substanță, colaborând cu specialiști din Austria și Marea
Britanie, pentru a dezvolta armonios nu doar noile tehnologii, dar și
învățământul medical integrat centrat pe cazuri, pe probleme de studiu și pe
evidențe, cu o aplecare preponderentă asupra obținerii de abilități practice și
competențe. Baza materială ne permite o asemenea abordare, universitatea
dispunând în acest moment de cel mai modern centru de simulare și abilități
practice din România.
–
Cum evoluează relațiile externe ale universității?
–
Internaționalizarea este o prioritate pentru universitate, motiv pentru care am
dezvoltat programele în limba engleză și am crescut semnificativ numărul
studenților străini. În paralel, am pus un accent deosebit pe relațiile
bilaterale cu universități din străinătate, astfel încât în prezent avem peste
60 de parteneriate internaționale. Programul Erasmus+ derulat de UMF este unul
dintre cele mai bine finanțate programe Erasmus din România, de care
beneficiază anual sute de studenți și de cadre didactice. De asemenea,
universitatea primește studenți internaționali și are numeroase proiecte de
cercetare realizate în parteneriat cu departamente din universități străine.
–
Cum a evoluat conflictul stârnit de dorința de a se înființa o secție maghiară?
–
Este impropriu spus conflict. Colegii maghiari sunt responsabili, riguroși în
activitățile lor și își desfășoară activitatea alături de cei români în
condiții excelente. Învățământul în limba maghiară este stabil și asigură tot
ceea ce este necesar pentru conservarea identității fiecăruia. Caracterul
multicultural și multilingv se manifestă prin organizarea liniei de studiu în
limba maghiară în cadrul departamentelor existente, prin alocarea de locuri
separate pentru admiterea în limba maghiară pentru programele de studiu
acreditate, prin posibilitatea de a susține probele de admitere în limba
maghiară la aceste programe, prin susținerea cursurilor și a examenelor în
limba maghiară, prin posibilitatea de redactare a lucrării de licență în limba
maghiară, prin asigurarea reprezentativității cadrelor didactice și a
studenților de limbă maghiară în toate structurile de conducere a facultăților
și a universității. Din aceste motive consider că reacțiile câtorva persoane de
etnie maghiară sunt manifestări izolate, deseori bazându-se pe informații spuse
incorect sau răstălmăcite, care nu au nici bază reală și nici aderență
semnificativă în rândul celorlalte cadre didactice maghiare, și care nu sunt
motivate de un interes academic, ci au în spate acțiuni cu tentă politică, care
se pot exacerba în perioade electorale sau din interese personale.
.jpg)
