Despre acest subiect și despre altele am vorbit cu președinţii consiliului știinţific al evenimentului, conf. abil. dr. Dana Lucia Stănculeanu, oncolog, și conf. dr. Laurenţiu Simion, chirurg oncolog.

Alegeri potrivite pentru viitor

Domnule conferențiar, aţi observat o modificare în timp, privind cazurile care se prezintă la IOB?

Laurențiu Simion: Dacă ne uităm în urmă cu câţiva ani la cazuistică, ceea ce pot să spun că s-a schimbat cu adevărat este că de când se face evaluare în comisie oncologică, în așa-numitul tumor board, acesta a început să devină regulă în Institutul Oncologic, cum de altfel este regulă în toată lumea civilizată și sper că încet-încet va deveni regulă în toate centrele medicale din România. Astfel, de când a început să funcţioneze tumor boardul, abordarea s-a schimbat un pic, în sensul că se ţine cont de această optimizare a secvenţei terapeutice care, pe baza studiilor internaţionale, a dovedit că duce la cele mai bune rezultate. De altfel, dr. Bogdan Tănase, director medical de un an, iar acum și manager, a insistat foarte mult pe generalizarea acestei evaluări în tumor board a cazurilor oncologice, și în mod special a cazurilor mai complicate, de către o comisie lărgită a institutului. Și dacă ne vom uita peste câţiva ani la rezultatele obţinute în urma acestei abordări, beneficiul va fi fără discuţie al pacientului.

Cu ce frecvenţă se întrunește tumor boardul?

Se întrunește în mod oficial în echipă lărgită de două ori pe săptămână, marţea și joia. În aceste întâlniri sunt prezentate cazurile dificile, speciale, particulare. Altfel, cazurile oncologice obișnuite erau oricum evaluate în echipă oncologică, pentru că de câţiva ani s-a creat o anumită obișnuinţă, ca fiecare specialist din institut, fie că este oncolog medical, radioterapeut sau chirurg oncolog, să lucreze într-o echipă cu celelalte două specialităţi, în așa fel încât, chiar dacă nu există o întrunire oficială a unei comisii, niciodată un specialist să nu ia o hotărâre de unul singur, niciodată să nu se termine radioterapia unui pacient fără ca acesta să nu fi fost îndrumat deja către un oncolog sau către un chirurg cu care din timp s-a și vorbit, iar pacientul a fost și programat, în așa fel încât să nu se piardă intervalul optim de tratament. Această împărţire pe echipe funcţionează de mai mulţi ani. În ultima perioadă s-a oficializat, dacă vreţi, acest tumor board și în formulă lărgită, în care, pe lângă cele trei specialităţi, să participe și anatomopatologul, și specialistul în radiologie și imagistică medicală, în așa fel încât să se poată evalua cât mai bine un pacient și să se adapteze cât mai bine tratamentul pentru fiecare caz în parte.

Ce v-aţi dori să funcţioneze mai bine în acest traseu al pacienţilor?

Cred că cel mai mult mi-aș dori să revenim la normalitate, la situaţiile în care puteam să ne îngrijim pacienţii oncologici fără teama și încărcătura suplimentară generată de pandemie.

Ce aduce nou agenda evenimentului?

Vor exista sesiuni dedicate fiecărei specialităţi și domeniu de interes. Noutatea de anul acesta este că încercăm să introducem modelul tumor boardului și în cadrul sesiunilor știinţifice, adică să existe această evaluare multi-disciplinară și sub aspectul știinţific al problemei, astfel ca, încet-încet, pentru medicii în activitate să devină o obișnuinţă, iar pentru tinerele generaţii pe care le pregătim să devină un mod implicit de lucru.

Rezidenţii au putut intra în sală în perioada pandemiei?

Noi ne-am străduit ca și în această perioadă, chiar dacă numărul de intervenţii a fost mai mic, echipele chirurgicale să fie cât se poate de ample, și am inclus toţi rezidenţii disponibili în aceste echipe. Chiar am colaborat cu colegii noștri cadre didactice din alte spitale, în special din cele care au avut statut de spitale COVID și unde rezidenţii de chirurgie sau de specialităţi chirurgicale – chirurgie toracică, obstetrică-ginecologie – și-au întrerupt, de voie, de nevoie, pregătirea, și am încercat pe cât posibil să compensăm acest lucru, primindu-i în sală ori de câte ori a fost posibil. De asemenea, de la începutul celui de-al doilea semestru al anului universitar, am încercat să funcţionăm în sistem hibrid și am primit în stagiu, prin rotaţie, inclusiv studenţii de anii 4 și 5 – evident, respectând toate regulile pandemiei. I-am luat inclusiv în sala de operaţie, pentru „a da cu nasul” de ce înseamnă chirurgie și pentru ca atunci când vor fi în situaţia de a da examen de rezidenţiat și vor fi nevoiţi să aleagă, să știe măcar un pic ce înseamnă chirurgia, dacă le-ar plăcea și dacă alegerea se potrivește pentruviitorul lor sau nu.

Ce mesaj le-aţi transmite rezidenţilor pe chirurgie?

Să  încerce să beneficieze la maximum de fiecare oportunitate de a se pregăti practic, pentru că, din păcate, chirurgia nu se poate învăţa numai în sistem online, numai pe simulator, numai de la distanţă. Este necesară prezenţa fizică lângă un coleg mai experimentat, de la care să înveţe. Așa am învăţat cu toţii meserie, și atât timp cât va exista chirurgia făcută de oameni, și nu de roboţi, – și cred că o lungă perioadă va continua să fie făcută de oameni –, va trebui învăţată tot pe viu, intrând în sală și participând în echipele operatorii.

Integrarea cercetării în clinică

Doamna conferențiar, explicaţi-ne, vă rog, alegerea temei conferinţei, din perspectiva oncologului.

Dana Stănculeanu: Tumor boardul este important în activitatea noastră medicală. Practic el este cel care conduce la managementul tratamentului și al planului terapeutic personalizat. Tumor boardul aduce împreună toţi „actorii” implicaţi în managementul bolii pacientului la momentul în care se stabilește diagnosticul. Dacă ne referim la medicina personalizată, sigur că ne referim și la oncologie medicală. Astfel, tratamentul medical presupune fie chimioterapie, fie terapie targetată adresată modificărilor moleculare, fie hormonoterapie, fie imunoterapie – adică, creșterea răspunsului imun – fie combinaţii ale acestor terapii. În cadrul Conferinţelor „Zilele IOB” vor fi discutate cazuri clinice relevante în cadrul comisiilor multidisciplinare pe baza dovezilor medicale știinţifice. Vom explica decizia terapeutică în cadrul tumor boardului, pornind de la conceptul medicinei bazate pe dovezi.

Ce proiecte s-au creionat în Institut faţă de momentul Zilelor IOB de anul trecut și ce speraţi să urmeze la acest capitol?

Eu sper ca proiectele deja începute să continue și să crească numărul schimbărilor în bine în institut. Sigur că sperăm, apropo de medicină personalizată, să discutăm despre determinarea markerilor moleculari și a profilului molecular al tumorilor în institutul nostru. Ar fi benefic pentru absolut toţi pacienţii să poată avea profilul molecular al tumorii realizat în institut. Sunt o mulţime de lucruri care pot fi făcute, dar ele necesită pe de o parte existenţa unui personal specializat care să lucreze acești markeri, și pe de altă parte finanţarea respectivă, pentru că fără ea vom rămâne doar cu dorinţa. Eu cred că targeturile ar trebui să se adreseze și creșterii activităţii în cercetare, și nu mă refer doar la cercetarea clinică, la studiile clinic, ci și la cea translaţională. Sper, de asemenea, ca registrul naţional de studii clinice să fie disponibil public atât pentru pacienţi, cât și pentru medici. Sper ca pentru institut, lista studiilor clinice să fie disponibilă dacă nu pe site-ul institutului, [atunci] măcar pe pagina internă. Sper ca cercetarea fundamentală, translaţională și clinică să fie prezentă nu numai la nivel naţional, ci și la nivel internaţional.

Ce ar însemna intensificarea activităţii în cercetare?

Cred că proiectele de cercetare medicală sunt cele care ar trebui să aducă importanţă institutului, greutate activităţii noastre medicale, pentru că sigur că toţi tratăm corect, conform ghidurilor, însă avem nevoie de cercetare medicală care să ne ajute în activitatea medicală. Și mă refer aici, printre altele, la realizări precum medicina nucleară sau la dorinţa de a avea în cadrul institutului și un PET-CT sau, în cadrul cercetării, posibilitatea de a determina și de a număra celulele tumorale circulante. Sper ca, odată cu dezvoltarea institutului, să avem o staţie computerizată de diluţie a tratamentelor medicale, pentru a reduce pierderile. Cu certitudine că noul management are proiecte mult mai mari decât cele pe care le-am descris eu. Sper ca Institutul Oncologic București să fie, să devină și să rămână Institutul Naţional de Cancer al României, centru de referinţă naţională și internaţională.

Cum s-au așezat lucrurile acum, după relaxare?

Aș spune că mult mai bine, în sensul că o mare parte dintre pacienţi s-au vaccinat, ceea ce este un lucru bun, care ne permite să primim mai mulţi bolnavi în institut. Dacă sunt vaccinaţi și nu au simptomatologie, pacienţii pot intra în institut în zonele curate, cu pacienţi testaţi. Cu alte cuvinte, putem crește accesul la investigaţii și tratament, putem să revenim la normal.

Sper ca împreună să avem înţelepciunea de a lucra cu colegialitate și solidaritate, în folosul pacientului, spre binele tuturor. Sper să devenim ceea ce ne dorim! (Conf. abil. dr. Dana Stănculeanu)